120/80 mai este tensiunea ideală? Ce spun noile ghiduri și care sunt valorile recomandate în 2026

Postat la: 07.09.2026 |

120/80 mai este tensiunea ideală? Ce spun noile ghiduri și care sunt valorile recomandate în 2026

Mult timp, valoarea de 120/80 mmHg a fost prezentată drept reperul ideal pentru tensiunea arterială. În realitate, interpretarea unei valori de tensiune nu se rezumă la un singur număr, iar recomandările medicale actuale pun tot mai mult accent pe riscul cardiovascular al fiecărui pacient, pe vârstă, starea generală de sănătate și toleranța la tratament.

În 2026, nici ghidurile europene, nici cele americane nu consideră că 115/75 mmHg a devenit o „nouă normă". În schimb, recomandările actuale fac o diferență mai clară între tensiunea arterială normală, tensiunea crescută și hipertensiunea arterială și stabilesc ținte diferite pentru persoanele aflate sub tratament.

Potrivit recomandărilor americane actuale, tensiunea arterială normală este definită ca o valoare sistolică mai mică de 120 mmHg și o valoare diastolică mai mică de 80 mmHg. Prin urmare, 120/80 nu este considerată o valoare periculoasă și nu există o recomandare oficială prin care aceasta să fi fost înlocuită cu 115/75.

În același timp, ghidurile europene din 2024 au introdus categoria de „tensiune arterială crescută", care include valori sistolice cuprinse între 120 și 139 mmHg sau valori diastolice între 70 și 89 mmHg. Hipertensiunea arterială rămâne definită în cabinet prin valori de cel puțin 140/90 mmHg.

Așadar, o valoare de 120/80 nu trebuie interpretată automat ca un semn de boală. Este însă important ca tensiunea să fie evaluată în contextul general al pacientului și să nu se tragă concluzii după o singură măsurătoare, relatează doctorulzilei.ro.

Una dintre schimbările importante din recomandările europene este accentul pus pe o țintă mai scăzută a tensiunii sistolice pentru majoritatea pacienților care urmează tratament pentru hipertensiune.

Ghidul european ESC recomandă, pentru majoritatea adulților aflați sub tratament antihipertensiv, o tensiune sistolică în intervalul 120-129 mmHg, dacă această valoare este bine tolerată. Pentru persoanele fragile, foarte în vârstă sau pentru cele care nu tolerează această țintă, medicul poate stabili o valoare diferită.

Acest lucru nu înseamnă însă că orice persoană trebuie să încerce să își reducă tensiunea la 120 mmHg sau mai jos. Ținta de tratament este stabilită individual, în funcție de starea de sănătate și de riscul cardiovascular.

Și în Statele Unite, recomandările actualizate în 2025 și aflate în vigoare în 2026 păstrează pragurile cunoscute pentru clasificarea tensiunii arteriale.

O tensiune sub 120/80 mmHg este considerată normală. Valorile sistolice între 120 și 129 mmHg, atunci când valoarea diastolică este sub 80 mmHg, sunt încadrate drept tensiune arterială crescută. Hipertensiunea de stadiul 1 începe de la 130-139 mmHg sistolic sau 80-89 mmHg diastolic, iar hipertensiunea de stadiul 2 de la 140 mmHg sistolic sau 90 mmHg diastolic.

Ghidul american stabilește, în general, o țintă de tratament sub 130/80 mmHg pentru adulții care primesc tratament pentru hipertensiune, însă decizia privind momentul începerii terapiei și intensitatea acesteia depinde de riscul cardiovascular și de bolile asociate.

Ideea că 115/75 mmHg reprezintă o nouă valoare standard pentru toți adulții nu este susținută de ghidurile actuale.

Există cercetări care arată că riscul cardiovascular poate crește progresiv odată cu creșterea tensiunii arteriale, inclusiv la valori care nu ajung la pragul tradițional de hipertensiune. Însă acest lucru nu înseamnă că există un prag universal de 115/75 care trebuie atins de fiecare persoană.

În practica medicală, tensiunea arterială este interpretată împreună cu vârsta, istoricul medical, diabetul, bolile cardiovasculare, funcția renală și alți factori de risc.

O singură măsurătoare de 120/80 nu reprezintă un diagnostic și nici nu indică, în sine, existența unei probleme cardiovasculare.

Tensiunea arterială poate varia pe parcursul zilei și poate fi influențată de stres, efort fizic, consumul de cafea, fumat, somn sau emoții. Tocmai de aceea, atunci când există suspiciunea de hipertensiune, medicii pot recomanda măsurători repetate acasă sau monitorizare ambulatorie.

Este mult mai importantă evoluția valorilor în timp decât o singură cifră înregistrată la un moment dat.

O tensiune arterială scăzută poate fi problematică atunci când este însoțită de simptome precum amețeală, leșin, vedere încețoșată, slăbiciune sau stare de confuzie.

În special la persoanele în vârstă sau la pacienții care urmează tratament antihipertensiv, reducerea excesivă a tensiunii poate fi dificil de tolerat. Din acest motiv, ghidurile europene prevăd posibilitatea unei ținte mai puțin stricte pentru persoanele fragile sau pentru cele care nu tolerează valorile recomandate pentru majoritatea pacienților.

O astfel de situație trebuie evaluată de medic, mai ales dacă simptomele apar după începerea unui tratament nou sau după creșterea dozei unui medicament pentru tensiune.

În 2026, mesajul principal al ghidurilor nu este că 120/80 a devenit o valoare „rea" și nici că 115/75 reprezintă noul standard. Recomandările actuale pun accent pe evaluarea individuală a pacientului și pe controlul tensiunii arteriale în funcție de riscul cardiovascular.

Pentru majoritatea persoanelor aflate sub tratament, ghidurile europene urmăresc o tensiune sistolică de 120-129 mmHg, dacă aceasta este bine tolerată, în timp ce recomandările americane urmăresc în general menținerea tensiunii sub 130/80 mmHg.

Prin urmare, o valoare de 120/80 nu trebuie privită nici ca un obiectiv universal obligatoriu, nici ca un semnal de alarmă. Interpretarea corectă depinde de persoană, de valorile înregistrate în mod repetat și de contextul medical.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

120/80 mai este tensiunea ideală? Ce spun noile ghiduri și care sunt valorile recomandate în 2026

Postat la: 07.09.2026 |

0

Mult timp, valoarea de 120/80 mmHg a fost prezentată drept reperul ideal pentru tensiunea arterială. În realitate, interpretarea unei valori de tensiune nu se rezumă la un singur număr, iar recomandările medicale actuale pun tot mai mult accent pe riscul cardiovascular al fiecărui pacient, pe vârstă, starea generală de sănătate și toleranța la tratament.

În 2026, nici ghidurile europene, nici cele americane nu consideră că 115/75 mmHg a devenit o „nouă normă". În schimb, recomandările actuale fac o diferență mai clară între tensiunea arterială normală, tensiunea crescută și hipertensiunea arterială și stabilesc ținte diferite pentru persoanele aflate sub tratament.

Potrivit recomandărilor americane actuale, tensiunea arterială normală este definită ca o valoare sistolică mai mică de 120 mmHg și o valoare diastolică mai mică de 80 mmHg. Prin urmare, 120/80 nu este considerată o valoare periculoasă și nu există o recomandare oficială prin care aceasta să fi fost înlocuită cu 115/75.

În același timp, ghidurile europene din 2024 au introdus categoria de „tensiune arterială crescută", care include valori sistolice cuprinse între 120 și 139 mmHg sau valori diastolice între 70 și 89 mmHg. Hipertensiunea arterială rămâne definită în cabinet prin valori de cel puțin 140/90 mmHg.

Așadar, o valoare de 120/80 nu trebuie interpretată automat ca un semn de boală. Este însă important ca tensiunea să fie evaluată în contextul general al pacientului și să nu se tragă concluzii după o singură măsurătoare, relatează doctorulzilei.ro.

Una dintre schimbările importante din recomandările europene este accentul pus pe o țintă mai scăzută a tensiunii sistolice pentru majoritatea pacienților care urmează tratament pentru hipertensiune.

Ghidul european ESC recomandă, pentru majoritatea adulților aflați sub tratament antihipertensiv, o tensiune sistolică în intervalul 120-129 mmHg, dacă această valoare este bine tolerată. Pentru persoanele fragile, foarte în vârstă sau pentru cele care nu tolerează această țintă, medicul poate stabili o valoare diferită.

Acest lucru nu înseamnă însă că orice persoană trebuie să încerce să își reducă tensiunea la 120 mmHg sau mai jos. Ținta de tratament este stabilită individual, în funcție de starea de sănătate și de riscul cardiovascular.

Și în Statele Unite, recomandările actualizate în 2025 și aflate în vigoare în 2026 păstrează pragurile cunoscute pentru clasificarea tensiunii arteriale.

O tensiune sub 120/80 mmHg este considerată normală. Valorile sistolice între 120 și 129 mmHg, atunci când valoarea diastolică este sub 80 mmHg, sunt încadrate drept tensiune arterială crescută. Hipertensiunea de stadiul 1 începe de la 130-139 mmHg sistolic sau 80-89 mmHg diastolic, iar hipertensiunea de stadiul 2 de la 140 mmHg sistolic sau 90 mmHg diastolic.

Ghidul american stabilește, în general, o țintă de tratament sub 130/80 mmHg pentru adulții care primesc tratament pentru hipertensiune, însă decizia privind momentul începerii terapiei și intensitatea acesteia depinde de riscul cardiovascular și de bolile asociate.

Ideea că 115/75 mmHg reprezintă o nouă valoare standard pentru toți adulții nu este susținută de ghidurile actuale.

Există cercetări care arată că riscul cardiovascular poate crește progresiv odată cu creșterea tensiunii arteriale, inclusiv la valori care nu ajung la pragul tradițional de hipertensiune. Însă acest lucru nu înseamnă că există un prag universal de 115/75 care trebuie atins de fiecare persoană.

În practica medicală, tensiunea arterială este interpretată împreună cu vârsta, istoricul medical, diabetul, bolile cardiovasculare, funcția renală și alți factori de risc.

O singură măsurătoare de 120/80 nu reprezintă un diagnostic și nici nu indică, în sine, existența unei probleme cardiovasculare.

Tensiunea arterială poate varia pe parcursul zilei și poate fi influențată de stres, efort fizic, consumul de cafea, fumat, somn sau emoții. Tocmai de aceea, atunci când există suspiciunea de hipertensiune, medicii pot recomanda măsurători repetate acasă sau monitorizare ambulatorie.

Este mult mai importantă evoluția valorilor în timp decât o singură cifră înregistrată la un moment dat.

O tensiune arterială scăzută poate fi problematică atunci când este însoțită de simptome precum amețeală, leșin, vedere încețoșată, slăbiciune sau stare de confuzie.

În special la persoanele în vârstă sau la pacienții care urmează tratament antihipertensiv, reducerea excesivă a tensiunii poate fi dificil de tolerat. Din acest motiv, ghidurile europene prevăd posibilitatea unei ținte mai puțin stricte pentru persoanele fragile sau pentru cele care nu tolerează valorile recomandate pentru majoritatea pacienților.

O astfel de situație trebuie evaluată de medic, mai ales dacă simptomele apar după începerea unui tratament nou sau după creșterea dozei unui medicament pentru tensiune.

În 2026, mesajul principal al ghidurilor nu este că 120/80 a devenit o valoare „rea" și nici că 115/75 reprezintă noul standard. Recomandările actuale pun accent pe evaluarea individuală a pacientului și pe controlul tensiunii arteriale în funcție de riscul cardiovascular.

Pentru majoritatea persoanelor aflate sub tratament, ghidurile europene urmăresc o tensiune sistolică de 120-129 mmHg, dacă aceasta este bine tolerată, în timp ce recomandările americane urmăresc în general menținerea tensiunii sub 130/80 mmHg.

Prin urmare, o valoare de 120/80 nu trebuie privită nici ca un obiectiv universal obligatoriu, nici ca un semnal de alarmă. Interpretarea corectă depinde de persoană, de valorile înregistrate în mod repetat și de contextul medical.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE