"Jocurile Foamei" în România: "Urmează o iarnă de coșmar". O femeie spune că își mai permite doar trei felii de șuncă, o alta - doar 2-3 roșii

Postat la: 06.09.2026 |

Puterea de cumpărare a românilor continuă să se erodeze, iar efectele se văd tot mai clar în consum. Scăderea puterii de cumpărare a început să schimbe vizibil comportamentul românilor. În piețe, comercianții vorbesc despre clienți care cumpără cantități tot mai mici, în timp ce alții se îndreaptă către supermarketuri pentru a căuta promoțiile. Un caz în care un cumpărător a luat doar două roșii a devenit imaginea situației cu care se confruntă o parte dintre consumatori.

Astfel de situații sunt simptomul unei probleme economice mult mai ample. „Da, pentru că suntem ca într-un fel de «Jocurile Foamei», în versiune românească. Iată, cu 12 luni, 12 episoade unul după altul, care, probabil, se vor prelungi cu un nou sezon: în 2027. Glumim, dar asta este realitatea: suntem, din păcate, într-o zonă de «Ice Age economic», i-aş spune. Un fel de epocă de gheaţă, în care totul a îngheţat, în care situaţia puterii de cumpărare este din ce în ce mai gravă", a afirmat consultantul economic Adrian Negrescu, care respinge ideea că actuala reducere a consumului trebuie privită doar ca o corecție după perioada în care salariile și pensiile au crescut. În analiza sa, statul a avut un rol important în această evoluție.

Perspectivele pentru anul viitor sunt și mai îngrijorătoare. Creșterea prețurilor la electricitate și gaze se va transfera rapid în facturile populației, tocmai într-o perioadă în care veniturile sunt deja afectate de scumpiri. „Va fi un an 2027 extrem de greu, care va începe cu o iarnă foarte dificilă. Gândiţi-vă că se pregătesc în momentul de faţă să crească preţul energiei electrice, preţul gazelor. Toate astea vor genera nişte facturi la întreţinere foarte, foarte mari, pe care mare parte din populaţie nu va reuşi să le plătească. 2027 va fi un an în care, probabil, vor îngheţa toate veniturile populaţiei, pentru că datoriile sunt uriaşe", a mai spus Negrescu.

Presiunea se suprapune peste o deteriorare deja vizibilă a consumului. Inflația a coborât la 8,2%, însă România continuă să înregistreze cea mai rapidă creștere a prețurilor din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că veniturile populației continuă să piardă din valoare în termeni reali. Numai efectul inflației a redus valoarea reală a salariului minim cu peste 200 de lei, în timp ce în cazul pensiei minime pierderea depășește 100 de lei. Și salariul mediu valorează, în termeni reali, cu câteva sute de lei mai puțin decât în urmă cu un an.

În aceste condiții, românii au început să taie din cheltuieli și să renunțe la anumite produse și servicii. Consumul este cu 6,2% sub nivelul din 2025, iar tendința descendentă durează deja de un an. Reduceri ale cumpărăturilor sunt vizibile atât în cazul alimentelor, cât și al carburanților. Scăderea coincide cu perioada de consolidare fiscală, în care au fost introduse noi taxe și impozite, inclusiv majorarea TVA.

O femeie spune că își mai permite doar trei felii de șuncă

O pensionară la magazin arată adevărata față a României. Ea își cumpără trei felii de șuncă și ajunge să povestească plângând că nu își mai permite să își ia mâncare, iar factura la gaze o achită în rate. "Vin, mă uit și plec", spune femeia, care explică și că a renunțat în mare parte la carne și mai cumpără fructe și legume. Însă asta numai când nu are de achitat facturi, căci suma pe care o are de plătit pentru gaze îi depășește pensia. Îmi vine să plâng, spune femeia care mai are putere să zâmbească în fața camerelor.

România ocupă primul loc în topul statelor membre UE cu cea mai mare scădere a vânzărilor cu amănuntul, în iulie 2026, raportat la perioada similară din 2025, urmată de ţări precum Germania, Italia şi Spania. Ţara noastră a înregistrat un recul de 5,7%, în timp ce la nivelul UE a fost raportată o creştere de 1%, potrivit datelor Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene. „Cele mai mari creşteri anuale ale volumului total al comerţului cu amănuntul au fost înregistrate în Cipru (8,6%), Letonia (7,1%) şi Suedia (6,4%). S-au observat scăderi în România (5,7%), Germania (2,5%), Italia (1%) şi Spania (0,7%)", anunţă, vineri, Eurostat.

În luna iulie 2026, comparativ cu luna iulie 2025, indicele vânzărilor cu amănuntul ajustat în funcţie de efectele calendaristice s-a mărit cu 0,6% în zona euro şi cu 1,0% în UE. În zona euro, volumul comerţului cu amănuntul a crescut, comparativ cu iulie 2025, cu 1,6% în cazul produselor alimentare, băuturilor şi tutunului, cu 0,2% în cazul produselor nealimentare (cu excepţia carburanţilor auto), dar a scăzut cu 3,1% în cazul carburanţilor auto comercializaţi în magazine specializate. La nivelul UE, volumul comerţului cu amănuntul s-a mărit cu 1,3% în cazul produselor alimentare, băuturilor şi tutunului, cu 0,9% în cazul produselor nealimentare (cu excepţia carburanţilor auto), dar a scăzut cu 2,0 % în cazul carburanţilor auto comercializaţi în magazine specializate.