• Tweet

Inteligența artificială capătă un rol tot mai însemnat în război iar Ucraina încearcă să profite prin parteneriatul cu Palantir, compania tech a controversatilor Peter Thiel si Alex Karp, devenind prima țara care colectează date de pe câmpul de luptă pentru a antrena AI.

La câteva luni de la începutul invaziei ruse la scară largă în Ucraina, CEO-ul Palantir, Alex Karp, a devenit primul șef al unei mari companii tehnologice occidentale care a vizitat personal Kievul. Președintele Volodimir Zelenski a declarat, în iunie 2022, că este „încântat" să primească sprijinul unei astfel de companii în lupta împotriva Rusiei, „pe linia frontului digital". Parteneriatul cu firma de dezvoltare software, cu sediul în Florida, s-a dovedit a fi benefic.

De atunci, Ucraina a devenit prima națiune din istoria modernă care colectează sistematic date de pe câmpul de luptă - un activ esențial pentru antrenarea inteligenței artificiale (IA) militare în recunoașterea tiparelor și formularea de predicții. Volumul uriaș de date reale din luptă, obținute prin intermediul fluxurilor video și al senzorilor pe parcursul a patru ani de conflict, ajută Ucraina să monitorizeze, să anticipeze și să riposteze la atacurile rusești, cu ajutorul produselor Palantir.

Cu toate acestea, observatorii susțin că aceste date consolidează, de asemenea, capacitățile corporației americane - ale cărei tehnologii sunt asociate cu încălcări ale drepturilor omului, inclusiv cu genocidul comis de Israel în Gaza -, ridicând semne de întrebare cu privire la influența tot mai mare pe care corporațiile tehnologice private o dobândesc asupra statelor suverane.

Palantir a fost fondată în urma atacului din 2001 asupra World Trade Center din New York, cu scopul de a ajuta industria de apărare a SUA să creeze un mediu de date unificat, prin intermediul căruia să poată monitoriza amenințările și să răspundă la acestea. Pentru a reflecta această misiune, compania a primit numele unei pietre din romanul „Stăpânul Inelelor" de J.R.R. Tolkien, care conferă puteri ce tind spre omnisciență.

Yasir Atalan, director adjunct al „Futures Lab" din cadrul Center for Strategic and International Studies (CSIS), afirmă că Palantir face ca „diferite tipuri de date să comunice între ele". În context militar, datele provenite de la rachete, radare, sisteme de identificare automată (AIS) și surse deschise sunt centralizate pe un singur ecran, oferind o „perspectivă mai amplă asupra câmpului de luptă", explică Atalan.

Soluții similare sunt puse la dispoziția guvernelor pentru scopuri civile - inclusiv controlul frontierelor, servicii de sănătate, administrarea taxelor și veniturilor, dar și supravegherea în masă. Dispunând de mai multe date, sistemele utilizează învățarea statistică pentru a recunoaște tipare și a face predicții precise, permițând sistemelor militare să ia decizii tactice automatizate, într-o fracțiune de secundă.

Pornind de la această premisă, seturile mari de date, bazate pe scenarii din viața reală, sunt extrem de râvnite de companiile care urmăresc să-și depășească concurența. „Datele de calitate de pe câmpul de luptă sunt extrem de rare și greu de obținut", a declarat pentru Al Jazeera Elke Schwarz, lector specializat în tehnologii digitale la Queen Mary University of London. Din cauza rarității lor, „cei care au acces la ele beneficiază de un avantaj strategic".

Datele provenite din Ucraina s-ar putea să nu fie direct aplicabile într-un alt conflict, dar rămân esențiale pentru antrenament, a precizat Schwarz. „De exemplu, pentru a crea un sistem capabil să identifice corect un tanc, este nevoie de un volum mare de imagini cu tancuri, ideal în diverse condiții meteorologice", a explicat ea. În mod similar, volumele mari de date comportamentale - informații despre modul în care oamenii reacționează într-un anumit scenariu - sunt esențiale pentru monitorizarea, crearea de profiluri și anticiparea activității umane în cadrul sistemelor de supraveghere în masă.

Punctul culminant al colaborării dintre Palantir și Ministerul Apărării din Ucraina a venit în ianuarie, odată cu lansarea unei platforme software specializate, Brave1 Dataroom, care utilizează date de pe câmpul de luptă pentru a antrena inteligența artificială pentru aplicații militare. Însă figuri proeminente din sectorul de apărare al Ucrainei au pus la îndoială decizia guvernului lor de a partaja valorosul activ al țării cu o companie privată de tehnologie în termeni nedivulgați.

„Ucraina are ceva ce nicio altă țară din lume nu are", a scris pe Facebook Valerii Markus, militar și fost sergent șef. „Plătim cu sânge pentru date pe care altcineva le poate converti în capital, influență internațională și bani mulți." Compania susține că nu achiziționează date despre clienți. Într-o declarație trimisă prin e-mail către Al Jazeera, aceasta a spus că „clienții dețin și controlează datele lor". Software-ul Palantir îi ajută să „integreze și să analizeze seturile de date existente", a declarat compania, adăugând: „Palantir nu folosește și nu păstrează niciodată datele clienților în scopuri proprii".

Schwarz, de la Universitatea Queen Mary din Londra, a declarat că Palantir nu trebuie să dețină datele pentru a beneficia de acestea. „Mai degrabă, funcționează cu datele care sunt puse la dispoziție", a spus ea. Tehnologiile Palantir, contractate de clienți privați și agenții guvernamentale din întreaga lume, sunt cunoscute ca fiind implicate în încălcări ale drepturilor omului.

Platformele sale software de bază, ICM și FALCON, au facilitat administrația președintelui american Donald Trump în reținerea și deportarea a mii de persoane, inclusiv solicitanți de azil, din ianuarie 2025. Amnesty International a constatat că firma a agregat cantități masive de date, a construit profiluri individuale detaliate pentru a urmări migranții și solicitanții de azil și a ajutat la deportări, contrar obligațiilor sale de a evita provocarea sau contribuția la încălcări ale drepturilor omului în temeiul dreptului internațional.

Compania a ajutat, de asemenea, Israelul în războiul său din Gaza, despre care o anchetă a Națiunilor Unite a constatat că poartă semnele distinctive ale genocidului. Anul trecut, Raportorul Special al ONU, Francesca Albanese, a găsit „motive rezonabile" pentru a crede că Palantir a furnizat platforme de inteligență artificială utilizate pentru integrarea datelor de pe câmpul de luptă și luarea automată a deciziilor în războiul care a ucis peste 74.500 de palestinieni din octombrie 2023.

În Regatul Unit, Serviciul Național de Sănătate (NHS), poliția, armata și consiliile locale au semnat contracte de milioane de lire sterline cu Palantir pentru a integra datele utilizatorilor, dar acordurile au fost întâmpinate cu reacții negative din partea publicului. Organizația non-profit Corporate Accountability a lansat o campanie împotriva contractului de 330 de milioane de lire sterline (440 de milioane de dolari) dintre NHS și Palantir pentru a furniza o nouă platformă de date. Organismul de supraveghere a avertizat că firma se află „în centrul mariajului distopic dintre Big Tech, industria de supraveghere și detenție și fascismul în ascensiune".

În aprilie, Palantir a publicat un rezumat în 22 de puncte al cărții despre X, scrisă în colaborare de Karp, care a fost criticată pe scară largă pentru promovarea unei viziuni autoritare și antidemocratice asupra lumii, punând sub semnul întrebării eficacitatea democrației liberale și argumentând că unele culturi produc progrese vitale, în timp ce altele sunt regresive. Fatimah Shaikh, director adjunct de campanii la Corporate Accountability, a declarat: „Palantir nu este o corporație în care putem avea încredere" pentru a deține informațiile personale sensibile ale cetățenilor britanici. „Ar trebui să putem beneficia cu toții de îngrijiri medicale fără să ne temem pentru siguranța sau intimitatea noastră", a declarat ea pentru Al Jazeera.

Ilia Siatitsa, ofițer juridic senior la Privacy International din Marea Britanie, a declarat că firmele de tehnologie precum Palantir estompează linia dintre aplicațiile militare și cele civile. De asemenea, sunt opace în ceea ce privește modul în care utilizează datele clienților, datorită implicării lor în securitatea națională, a adăugat ea. Siatitsa a susținut că firma ar putea utiliza informații personale pentru a-și antrena produsele - inclusiv cele cu aplicații militare - fără consimțământul explicit al utilizatorilor.

„Dacă datele mele vor fi folosite pentru a alimenta o mașină de război, vreau să știu despre asta", a spus ea. „Trebuie să am de ales, nu doar [din punct de vedere al] confidențialității, ci și din punct de vedere etic." În iunie, Marea Britanie a anunțat că revizuiește contractul de date al NHS cu Palantir, în urma presiunilor parlamentare. Companiile private de tehnologie susțin infrastructura militară și civilă, până în punctul în care guvernele ar putea deveni dependente de ele pentru a desfășura operațiuni militare sau pentru a gestiona servicii naționale, spun experții.

Anna Nadibaidze, cercetătoare la Centrul pentru Studii de Război de la Universitatea din Danemarca de Sud, a declarat că echilibrul puterii s-a schimbat. „Suntem obișnuiți cu armatele statale, armatele națiunilor fiind principalii jucători", a spus Nadibaidze, adăugând că acum acești jucători se bazează pe produsele furnizate de sectorul privat. „Și dacă aleg să nu mai furnizeze această infrastructură?" Ea a susținut că SpaceX al lui Elon Musk oferă un exemplu valid.

Ucraina a ajuns să se bazeze în mare măsură pe sateliții Starlink ai companiei pentru comunicațiile pe câmpul de luptă și pentru desfășurarea eficientă a operațiunilor militare; însă, la sfârșitul lunii septembrie 2022, în timpul unei ofensive cruciale a Ucrainei pentru recucerirea Hersonului de sub controlul Rusiei, miliardarul din domeniul tehnologiei a provocat, în mod neașteptat, o întrerupere a comunicațiilor.

Pe fondul tensiunilor dintre Washington și Europa, mai multe țări evită în prezent utilizarea produselor companiei Palantir. În luna iunie, ministrul francez al Apărării, Sébastien Lecornu, a declarat că serviciile de informații franceze vor renunța la produsele Palantir, într-o încercare de a evita o „dependență strategică". De asemenea, armata germană a anunțat că nu va mai utiliza produsele acestei companii.

Publicația spaniolă El Confidencial a dezvăluit, în iulie, că autoritățile spaniole au transmis, în mod discret, companiilor de stat să evite semnarea unor noi contracte cu Palantir, invocând îngrijorări legate de posibila expunere a unor informații sensibile privind securitatea națională. Fiabilitatea companiei Palantir ca partener a fost pusă la îndoială și în Ucraina, după ce, în septembrie, firma a încheiat un parteneriat strategic cu Nebius - o companie olandeză înființată ca ramură a gigantului tehnologic rus Yandex.

Denys Știlerman, designer-șef și co-proprietar al Fire Point - o companie ucraineană din sectorul tehnologiei de apărare, care dezvoltă și produce sisteme de drone (UAV) și rachete - a subliniat că „aceeași companie Palantir, care lucrează cu date din luptele din Ucraina", a încheiat un acord cu Arkadi Voloj, cofondatorul Yandex.

Faptul că Voloj a descris războiul declanșat de Rusia drept „barbar" nu a reușit să risipească îngrijorările lui Știlerman. „Datele noastre din luptă nu reprezintă o materie primă gratuită pentru corporațiile tehnologice occidentale. Ele constituie un activ strategic al statului", a scris acesta pe platforma X, referindu-se la colaborarea dintre Kiev și Palantir. „Ucraina a plătit pentru ele cu sânge. Nu avem dreptul să cedăm, pur și simplu, cel mai valoros activ pe care îl deținem."