• Tweet

Mandatul lui Kövesi de șapte ani la Parchetul European s-a încheiat. Procurorul german ce îi succede este ales de ea. Cât îi seamănă (sau nu) în modul în care își percepe îndatoririle?

Ar putea fi caracterizată drept echivalentul european al visului american: Laura Codruța Kövesi, plecată de la Sfântu Gheorghe, din Transilvania, a devenit prima femeie și cel mai tânăr procuror general din istoria României și, ulterior, primul procuror general european din istoria instituției.

Românca în vârstă de 53 de ani, cu o prezență impunătoare ce amintește că a fost cândva o jucătoare profesionistă de baschet, în mod sigur, nu trece neobservată în nicio funcție. În 2018, ministrul român al Justiției a demis-o din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (demitere pentru care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România).

Mandatul său de șapte ani la conducerea Parchetului European (EPPO) a început cu declarații răsunătoare din partea instituțiilor europene despre importanța și sprijinirea acestei noi instituții, deoarece fiecare euro din fondurile UE este important, și s-a încheiat găsind-o pe ea însăși în confruntare cu diverse guverne din Europa - inclusiv cel grec - precum și cu conducerea Comisiei Europene.

Kövesi nu a ezitat să expună noua instituție controverselor politice, ea însăși formulând un discurs public neobișnuit de tăios pentru un magistrat. Replicile sale caustice și preocuparea ei pentru cazuri care ajung până în inima sistemului politic au creat, pe de o parte, un mit pentru Parchetul European și pentru ea însăși ca cea care pedepsește corupția și, pe de altă parte, au transformat-o într-o țintă a criticilor pentru depășirea atribuțiilor și pentru abuzuri politice.

Ea însăși pare adesea să se bucure și să întrețină acest mit. Declarația sa dintr-un interviu acordat ziarului Kathimerini este sugestivă: „Se spune că dimineața nu beau cafea, ci lacrimile corupților. Nu este adevărat. Uneori beau cafea". Totuși, toți cei care erau îngrijorați că Laura Kövesi conduce Europa „spre o justiție ceaușistă" (acuzație formulată de un parlamentar al partidului de guvernământ din Grecia n.trad.) pot dormi acum mai liniștiți, știind că Rechtsstaat (statul de drept) revine cu un procuror german care a preluat conducerea EPPO de la 1 noiembrie. Desigur, ei ar trebui să țină cont și de faptul că acesta este cel pe care Kövesi însăși l-a ales și l-a susținut ca succesor al său.

Andrés Ritter, în vârstă de 62 de ani, a intrat în Parchetul Federal al Germaniei în 1995, iar în 2008 a ajuns în funcția de procuror general adjunct în statul federal Mecklenburg-Pomerania de Vest. Apoi a condus diverse parchete, inclusiv Parchetul specializat pentru Criminalitate Economică și Cibernetică, înainte de a deveni primul procuror european delegat desemnat de Germania. Din noiembrie 2020 a fost adjunct al lui Kövesi.

A fost desemnat în urma acordului unanim al Parlamentului European și al Consiliului (minștrilor) UE, plenul Parlamentului votând și oficial numirea sa în martie 2026. A avut o colaborare deosebit de strânsă cu predecesoarea sa, care i-a susținut fervent candidatura. De fapt, așa cum a spus chiar ea după alegerea lui Ritter, fusese deosebit de îngrijorată de pozițiile adoptate de alți candidați, deoarece unul, prezentându-și programul, a spus că scopul său era „normalizarea" EPPO, iar altul că scopul său era menținerea unei distanțe egale între Parchet și toate partidele politice. „Dar cum va fi compatibil acest lucru cu un serviciu independent?" se întrebase Kövesi, întrucât multe cazuri deschise implică deja personalități politice. De asemenea, ea a subliniat că cea mai mare provocare pentru succesorul său este să reușească să mențină independența organizației, într-o perioadă în care nimeni nu pare să vrea să o ajute să lucreze corect.

Schimbarea de conducere vine în contextul în care Bruxelles-ul are în vedere eventualitatea revizuirii cadrului său antifraudă. Acest lucru ar putea oferi EPPO puteri extinse de a investiga și proteja următorul buget pe termen lung al UE, care este deja subiectul unor lupte aprige între statele membre.

Printre dosarele importante lăsate de Kövesi se numără cazuri cu profil înalt, cum ar fi ancheta privind atribuirea programului Academiei Diplomatice a UE către Colegiul Europei. Probabil cel mai mediatizat caz pe care îl investighează EPPO este „Pfizergate", adică modul în care contractele pentru furnizarea de vaccinuri împotriva coronavirusului au fost negociate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de directorul general al Pfizer, Albert Bourla. Plângerea depusă în Belgia a acuzat-o pe von der Leyen de infracțiuni grave, inclusiv „ingerință în funcțiile publice, distrugerea mesajelor text (SMS), corupție și conflict de interese". EPPO a preluat ancheta în 2024 de la autoritățile belgiene și de atunci nu au fost formulate acuzații împotriva nimănui. De fapt, conform rapoartelor, președinta Comisiei Europene nu a depus încă mărturie în acest caz, în ciuda faptului că a fost citată de EPPO timp de luni de zile, menținând dosarul deschis.

Una dintre ultimele acțiuni ale lui Kövesi a fost percheziția desfășurată de Parchetul European în 21 octombrie la birourile grupului europarlamentar de extremă dreapta „Patrioți pentru Europa" de la Bruxelles și Strasbourg, ca parte a unei anchete privind presupusa utilizare abuzivă a milioane de euro din fonduri europene, care implică, printre alții, extrema dreaptă franceză și pe Jordan Bardella, președintele Reuniunii Naționale după plecarea lui Marine Le Pen. În aceeași zi, după percheziție, Kövesi și-a luat rămas bun de la angajații EPPO la un eveniment la sediul instituției din Luxemburg.

În ceea ce privește Grecia, una dintre ultimele acțiuni ale lui Kövesi înainte de plecare a fost apelul intentat de Parchetul European la Consiliul de Stat al Greciei împotriva decretelor prezidențiale care au acordat o prelungire de doi ani procurorilor greci Popi Papandreou, Chariklia Thanou și Dionysios Mouzakis. Colegiul EPPO din Luxemburg solicitase ca prelungirea să fie pentru cinci ani. Plenul administrativ al Curții Supreme din Grecia a respins deja recursul intentat pe această temă cu o majoritate largă (72-10). Acum, EPPO invocă regulamentul european și supremația dreptului UE și solicită să fie trimisă o întrebare preliminară către Curtea de Justiție a UE. Într-un interviu acordat Politico, ea a subliniat că „cea mai flagrantă tentativă de intimidare [împotriva instituției] a avut loc în Grecia, unde ne-am confruntat cu problema reînnoirii mandatelor procurorilor europeni delegați".

Mai mult, Kövesi stabilise deja ca „linie roșie" reînnoirea completă a mandatelor celor trei procurori în aprilie, la Forumul de la Delfi, ultima sa vizită în Grecia, când a întrebat retoric cine are de beneficiat dacă sunt lăsate deschise cazurile pe care le investighează și a avertizat că dosarul va ajunge la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Mai mult, ea a remarcat că Grecia este singura țară în care a apărut această problemă. De asemenea, ea a făcut referire la această problemă - și la amendamentele aduse de Ministerul Justiției de la Atena - într-o scrisoare pe care a trimis-o Comisiei Europene în luna mai, exprimându-și îngrijorări serioase cu privire la funcționarea EPPO în Grecia. Scrisoarea a invocat Regulamentul 2020/2092 privind condiționalitatea, adică mecanismul care corelează aspectele legate de statul de drept și cooperare cu posibilele consecințe asupra fondurilor europene pentru Grecia.

EPPO investighează o serie de cazuri grave în Grecia, cazuri în care există referiri ocazionale la posibile implicări ale unor oficiali ai statului. În ceea ce privește cazul OPEKEPE (agenția de plată a subvențiilor pentru agricultură, acuzată de EPPO că a acordat fonduri pe baza unor declarații fictive n.trad.) dosarul care a ajuns în Parlamentul Greciei în luna aprilie pentru ridicarea imunității a 11 parlamentari privea doar posibile infracțiuni presupus comise în 2021, iar ancheta pentru următorii ani este în curs, fără a se ști când vor fi trimise următoarele dosare în judecată. În ceea ce privește anul 2021, în iulie, EPPO a pus sub acuzare 22 de persoane, inclusiv patru parlamentari în funcție, mai mulți foști funcționari publici de rang înalt și membri ai unor birouri politice. Însă, deși guvernul a promovat o ordonanță pentru accelerarea procedurii de judecată pentru parlamentari, deocamdată toate cele trei cazuri al căror proces ar fi trebuit să înceapă au fost amânate.

Kövesi a apărat modul în care procurorii au gestionat cazul, deși dintre cei 11 parlamentari pentru care s-a solicitat ridicarea imunității, doar patru au fost în cele din urmă puși sub acuzare. Potrivit lui Kövesi, „atunci când solicităm ridicarea imunității, nu înseamnă că există vinovăție. Este pur și simplu o condiție pentru a permite procurorilor să efectueze ancheta și să strângă probe". Rămâne de văzut dacă succesorul ei va fi la fel de indiferent față de efectele secundare politice ale procedurii penale.