• Tweet

Cluj-Napoca, Zalău, Blaj și Târgu Mureș au găzduit ateliere practice dedicate învățării și interpretării autentice a colindei românești, în cadrul proiectului „Repere identitare în armonie. Teme principale ale colindei tradiționale românești", cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

um învățăm o colindă tradițională astfel încât să-i păstrăm nu doar melodia, ci și expresivitatea, ritmul și semnificația? Cum putem transmite generațiilor tinere un repertoriu muzical care a însoțit de secole viața comunităților românești, fără a pierde autenticitatea interpretării?

Aceste întrebări au stat în centrul celor patru workshopuri practice organizate de Fundația Culturală Terrarmonia la Cluj-Napoca, Zalău, Blaj și Târgu Mureș, în cadrul proiectului „Repere identitare în armonie. Teme principale ale colindei tradiționale românești".

Atelierele au creat un cadru de întâlnire și dialog între specialiști, profesori, îndrumători de grupuri de colindători, elevi, studenți și iubitori ai muzicii tradiționale, aducând în prim-plan importanța învățării colindelor direct din surse autentice și a respectării particularităților interpretative care le definesc.

De la ascultare și înțelegere la interpretarea autentică

Spre deosebire de o prezentare teoretică obișnuită, workshopurile au fost concepute ca experiențe de învățare participativă, în care colinda tradițională a fost abordată atât ca expresie muzicală, cât și ca parte a patrimoniului cultural imaterial.

Activitățile au urmărit etapele esențiale ale însușirii unei colinde: familiarizarea cu modelul original, înțelegerea textului și a structurii ritmice, învățarea liniei melodice și dezvoltarea unei interpretări care să respecte caracteristicile stilistice ale repertoriului tradițional.

Prin exerciții, demonstrații practice, audiții și discuții, participanții au avut ocazia să aprofundeze elementele care diferențiază interpretarea autentică a unei colinde de o simplă reproducere a melodiei.

O atenție deosebită a fost acordată relației dintre text și muzică, modului în care accentuarea cuvintelor influențează expresia melodică, precum și importanței păstrării ritmului, a ornamenticii și a particularităților regionale.

Astfel, învățarea colindelor a devenit și un exercițiu de înțelegere a culturii tradiționale, a valorilor și a simbolurilor transmise prin intermediul acesteia.

Patru orașe, aceeași preocupare pentru patrimoniul cultural

Desfășurate în patru centre educaționale și culturale importante, workshopurile au evidențiat rolul pe care școala, instituțiile de cultură și comunitățile locale îl pot avea în păstrarea tradițiilor.

La Cluj-Napoca, Zalău, Blaj și Târgu Mureș, întâlnirile au oferit participanților posibilitatea de a aborda colinda tradițională dintr-o perspectivă practică, susținută de experiența specialiștilor și de materialele documentare și artistice realizate în cadrul proiectului.

Dincolo de procesul propriu-zis de învățare, atelierele au încurajat schimbul de experiență și reflecția asupra modului în care colindele pot fi integrate în activitățile educaționale și culturale contemporane.

Pentru profesori și îndrumătorii grupurilor de colindători, aceste întâlniri au reprezentat o oportunitate de a descoperi metode și resurse care pot fi valorificate ulterior în lucrul cu elevii și tinerii interpreți.

Pentru cei aflați la începutul apropierii de repertoriul tradițional, workshopurile au oferit un contact direct cu un univers muzical bogat în semnificații, în care fiecare colindă poartă amprenta comunității din care provine.

Învățarea colindei, susținută de resurse educaționale moderne

Un element important al activităților l-a reprezentat utilizarea materialelor documentare și educaționale dezvoltate în cadrul proiectului.

Acestea includ înregistrări autentice, realizate pe teren, interpretări artistice oferite de Ansamblul de Muzică Tradițională Românească Icoane și materiale care prezintă etapele învățării și interpretării colindelor.

Resursele sunt reunite și într-un auxiliar didactic destinat profesorilor de muzică și îndrumătorilor grupurilor de colindători, disponibil în format digital și tipărit.

Prin intermediul codurilor QR, auxiliarul facilitează accesul la înregistrările documentare, tutorialele de învățare și modelele de interpretare artistică, oferind posibilitatea continuării procesului educațional și după încheierea atelierelor.

Această abordare îmbină experiența cercetării etnomuzicologice cu instrumentele digitale actuale, făcând patrimoniul muzical tradițional mai accesibil și mai ușor de valorificat în activitățile educaționale.

Șase teme literare, o moștenire culturală de o bogăție remarcabilă

Workshopurile fac parte dintr-un proiect cultural mai amplu, care explorează colinda tradițională românească pornind de la șase teme literare reprezentative: lauda casei, a gazdei și a mesei de Crăciun; metamorfoze și colinde-balade; vestirea Nașterii Domnului și Maica Domnului cu Pruncul; voinicul și calul; lauda fetei de măritat; junii pețitori.

Prin valorificarea a șapte colinde autentice, prezentate în videoclipuri artistice interpretate de Ansamblul Icoane și în episoade documentare dedicate comunităților de proveniență, proiectul invită publicul să descopere semnificațiile profunde ale acestui repertoriu.

Un rol esențial în realizarea proiectului îi revine prof. univ. dr. Ioan Bocșa, managerul proiectului, interpret, etnomuzicolog și promotor al muzicii tradiționale românești, a cărui activitate de cercetare și valorificare a colindelor reprezintă un reper important pentru transmiterea acestui patrimoniu.

Demersul este completat de două webinare educaționale, concursuri online și o platformă digitală care reunește materialele documentare și artistice, oferind publicului acces la o colecție valoroasă de colinde tradiționale.

Tradiția merge mai departe prin oamenii care o transmit

Cele patru workshopuri au readus în atenție un adevăr esențial: păstrarea patrimoniului cultural nu înseamnă doar documentarea și arhivarea creațiilor tradiționale, ci și transmiterea lor vie, de la o generație la alta.

O colindă învățată cu atenție, înțeleasă în contextul său cultural și interpretată cu respect pentru modelul original devine mai mult decât o piesă muzicală. Ea reprezintă o punte între trecut și prezent, între memoria comunităților și generațiile care vor duce tradiția mai departe.

Prin organizarea atelierelor, Fundația Culturală Terrarmonia a urmărit să ofere participanților nu doar informații și instrumente practice, ci și motivația de a continua să descopere, să interpreteze și să transmită colinda tradițională.

Fundația adresează mulțumiri Administrației Fondului Cultural Național (AFCN) pentru susținerea proiectului, precum și partenerilor instituționali și educaționali care au sprijinit organizarea și promovarea workshopurilor.

Mulțumirile se îndreaptă și către profesori, îndrumători, elevi, studenți și toți participanții care au ales să se apropie de patrimoniul muzical românesc prin învățare, dialog și implicare.

Pentru că o colindă rămâne vie nu doar atunci când este păstrată într-o arhivă, ci mai ales atunci când este cântată, înțeleasă și dăruită mai departe.

Mai multe informații despre proiect și resursele culturale și educaționale disponibile pot fi accesate pe:

https://terrarmonia.ro/repere-in-armonie/

Proiect cultural cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.