Analiză alarmantă: conflictul dintre SUA, Israel și Iran poate destabiliza grav economia mondială

Postat la: 01.03.2026 |

Atacurile lansate sâmbătă de Statele Unite şi Israel asupra Iranului, vizând structuri de conducere, au amplificat tensiunile din Orientul Mijlociu şi au ridicat nivelul de alertă în statele din Golful Persic. În acest context, analiştii avertizează că impactul asupra pieţelor globale ar putea fi semnificativ, de la energie şi valute până la active sigure şi bursele din regiune.

Petrolul rămâne principalul barometru al tensiunilor din Orientul Mijlociu. Iranul este un producător major şi controlează, împreună cu statele din Peninsula Arabică, zona Strâmtorii Hormuz, prin care trece circa 20% din oferta mondială de petrol. Un conflict deschis poate restrânge fluxurile şi poate împinge preţurile în sus.

Vineri, petrolul Brent se tranzacţiona în jurul a 73 de dolari barilul, cu aproximativ 20% mai sus faţă de începutul anului. Patru surse din piaţă au declarat că unele companii petroliere şi case de trading au suspendat transporturile de ţiţei şi carburanţi prin Strâmtoarea Ormuz, din cauza atacurilor.

William Jackson, economist-şef pentru pieţe emergente la Capital Economics, anticipează că, şi într-un scenariu în care conflictul este limitat, petrolul Brent ar putea urca spre 80 de dolari, nivelul atins în timpul conflictului de 12 zile din Iran, de anul trecut. Un conflict prelungit, cu impact asupra ofertei, ar putea împinge petrolul spre 100 de dolari, ceea ce ar adăuga 0,6-0,7 puncte procentuale la inflaţia globală.

Tensiunile vor amplifica volatilitatea, într-un an deja marcat de fluctuaţii puternice cauzate de tarifele impuse de administraţia Trump şi de vânzările masive din sectorul tehnologic. Indicele VIX a crescut cu o treime în acest an, iar volatilitatea implicită pe obligaţiuni americane este în urcare cu 15%.

Pieţele valutare nu vor rămâne izolate de riscuri. Dolarul s-a depreciat cu aproximativ 1% în timpul conflictului din iunie, însă mişcarea a fost scurtă, fiind rapid inversată. Analiştii CBA subliniază că reacţia actuală va depinde de amploarea şi durata conflictului. Dacă tensiunile se prelungesc şi afectează oferta de petrol, dolarul ar putea câştiga teren în faţa majorităţii monedelor, cu excepţia yenului japonez şi a francului elveţian, active considerate refugiu.

Şechelul israelian va rămâne volatil. În iunie, moneda s-a depreciat cu 5% la debutul conflictului şi a reacţionat puternic şi în episoadele de escaladare din aprilie şi octombrie 2024. JPMorgan notează că de această dată presiunea ar putea fi mai persistentă, mai ales dacă Israelul extinde operaţiunile împotriva proxy-ilor Iranului.

Francul elveţian, deja în apreciere cu 3% faţă de dolar în acest an, este aşteptat să atragă noi investitori, complicând strategia Băncii Naţionale a Elveţiei. Aurul, aflat într-o creştere record în 2026, cu un avans de 22%, ar putea fi căutat în continuare, la fel şi argintul. Tensiunile ar putea stimula şi cererea pentru obligaţiunile americane, ale căror randamente au scăzut în ultimele săptămâni.

Bitcoin rămâne excepţia, nu mai este perceput drept activ-refugiu. A scăzut cu 2% sâmbătă şi a pierdut peste un sfert din valoare în ultimele două luni. Primele reacţii ale investitorilor se vor vedea duminică pe bursele din Arabia Saudită şi Qatar. Indicii din regiune sunt puternic corelaţi cu preţul petrolului, însă un conflict extins ar putea pune presiune suplimentară pe pieţele locale.

"Suspectez că pieţele vor scădea dacă ostilităţile continuă pe parcursul zilei", spune Ryan Lemand, CEO şi cofondator al Neovision Wealth Management. În funcţie de amploarea conflictului, acţiunile din Golf ar putea scădea cu 3-5%. Indicele principal al bursei saudite a coborât cu 1.3% în ultimele cinci zile până joi, marcând a doua săptămână consecutivă de declin. Piaţa din Dubai, care se redeschide luni, a scăzut în ultimele două săptămâni.

Sâmbătă, companiile aeriene globale au anulat zboruri în regiunea Orientului Mijlociu, iar acţiunile lor ar putea fi afectate dacă spaţiul aerian se restrânge şi conflictul se extinde. În schimb, producătorii europeni de armament, deja în creştere cu 10% în acest an, ar putea beneficia de cerere mai mare.