Bucureștiul și Ilfovul au cam 3 milioane de autoturisme. Cifrele arată cât spațiu ar ocupa toate mașinile în Capitală

Postat la: 03.10.2026 |

Bucureștiul și Ilfovul au ajuns la aproape 2,9 milioane de autoturisme înmatriculate. Cifra poate părea abstractă, dar dimensiunea parcului auto devine mult mai ușor de înțeles dacă mașinile sunt transformate în suprafață: puse una lângă alta în locuri de parcare standard, ar ocupa aproape 36 de kilometri pătrați. Dacă adăugăm și aleile necesare unei parcări funcționale, suprafața s-ar apropia de 60 de kilometri pătrați, adică aproximativ un sfert din București.

În București și Ilfov sunt înmatriculate 2.867.404 autoturisme, potrivit datelor RAR pentru 2025 prezentate de Primăria Capitalei. Aproape 1,3 milioane dintre acestea sunt încadrate de municipalitate în categoria vehiculelor vechi și poluante: 461.251 sunt Non-Euro, Euro 1, Euro 2 sau Euro 3, iar alte 835.856 sunt Euro 4. Dimensiunea parcului auto poate fi tradusă însă și într-o imagine mult mai concretă.

Un loc de parcare standard pentru un autoturism are aproximativ 2,5 metri lățime și 5 metri lungime, adică în jur de 12,5 metri pătrați. Dacă toate cele 2.867.404 mașini ar fi așezate simultan în astfel de locuri, suprafața ocupată ar ajunge la: 35,84 milioane de metri pătrați, adică aproape 36 de kilometri pătrați. Este o suprafață comparabilă cu cea a unui întreg sector al Capitalei și mai mare decât Sectorul 2.

Numai dreptunghiurile în care ar încăpea mașinile, fără străzi între ele, fără trotuare și fără alte spații, ar ocupa aproximativ 15% din întreaga suprafață administrativă a Bucureștiului. În realitate, o parcare nu poate fi formată doar din mașini lipite una de alta. Sunt necesare alei de circulație, spații de manevră și căi de acces. Dacă folosim o estimare de aproximativ 20 de metri pătrați pentru fiecare autoturism, incluzând partea sa din căile de circulație, cele aproape 2,9 milioane de mașini ar necesita peste 57 de milioane de metri pătrați. Asta înseamnă aproximativ 57-60 de kilometri pătrați, adică aproape un sfert din suprafața Bucureștiului.

O altă comparație: numai suprafața locurilor de parcare ar fi de aproximativ 17 ori mai mare decât Principatul Monaco. Cifrele au fost prezentate în contextul planului Primăriei Capitalei de introducere a unei Zone cu Nivel Scăzut de Emisii în București.

Municipalitatea propune ca primele restricții să intre în vigoare la 1 noiembrie 2027, în zona centrală, pentru automobilele Non-Euro. În această primă etapă ar fi vizate 80.507 autoturisme, aproximativ 3% din parcul auto analizat. Restricțiile ar urma apoi să fie extinse progresiv și pentru celelalte norme de poluare: Euro 1 în 2028, Euro 2 în 2029, Euro 3 în 2030, Euro 4 în 2031 și Euro 5 în 2032.

Planul este, deocamdată, o propunere. Modul concret de aplicare, sistemul de control și eventualele sancțiuni trebuie stabilite ulterior prin hotărâri ale Consiliului General. Primarul general Ciprian Ciucu a indicat drept posibilă soluție folosirea camerelor pentru identificarea automată a vehiculelor. Primăria justifică introducerea restricțiilor prin nivelurile ridicate de poluare generate de trafic. Analiza municipalității indică în centrul Bucureștiului un „hot-spot" de aproximativ 3,2 kilometri pătrați în care media anuală a dioxidului de azot depășește actuala valoare-limită de 40 µg/m³.

Aproximativ 47.000 de locuitori erau estimați în 2023 ca fiind expuși unor concentrații peste această limită. În anumite „canioane stradale" din centrul Capitalei, peste 80% din concentrația de NO2 poate proveni din surse asociate traficului. În Piața Unirii, contribuția traficului este estimată la aproximativ trei sferturi din total. Problema este amplificată de faptul că România a fost deja condamnată, în 2020, de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru depășirea sistematică și persistentă a limitelor pentru PM10 în București.

Datele prezentate acum de autorități arată că situația nu s-a rezolvat. În 2024 au fost înregistrate, spre exemplu, 70 de depășiri ale valorii-limită pentru PM10, iar autoritățile spun că numărul depășirilor pentru mai mulți poluanți a crescut după 2020 în numeroase stații de monitorizare. Din 2030, standardele europene vor deveni și mai stricte: limita anuală pentru NO2 va scădea de la 40 la 20 µg/m³, cea pentru PM10 tot de la 40 la 20 µg/m³, iar pentru PM2,5 de la 25 la 10 µg/m³.