• Tweet

Fostul deputat PSD Cristian Rizea este urmărit silit în Republica Moldova pentru recuperarea sumei de 300.000 de euro, confiscată prin sentința penală pronunțată în România. Procedura vizează un teren și două construcții din Chișinău, trecute în acte pe numele soției sale.

Potrivit unei înștiințări oficiale datate 29 septembrie 2026, obținută de EvZ, executorul judecătoresc a stabilit pentru 7 octombrie aplicarea sechestrului asupra imobilelor. În această etapă este anunțată deplasarea executorului la imobil pentru instituirea sechestrului, măsură care poate preceda evaluarea și valorificarea bunurilor.

Înștiințarea citată enumeră două categorii importante de creanțe. Prima este o obligație fiscală de 1.964.922,13 lei moldovenești, aproximativ 100.000 de euro, stabilită de Serviciul Fiscal de Stat pe numele soției lui Cristian Rizea. A doua provine din sentința penală pronunțată în România împotriva fostului deputat. Este vorba despre confiscarea sumei de 300.000 de euro, echivalată în document la 5.935.110 lei moldovenești.

În total, fără a lua în calcul taxele, amenzile și cheltuielile suplimentare de executare, creanțele se apropie de 7,9 milioane de lei moldovenești, echivalentul a aproximativ 400.000 de euro. Pentru recuperarea banilor, executorul intenționează să aplice sechestru asupra unui teren de 405 metri pătrați, unei case de locuit cu suprafața de 157,8 metri pătrați și a unei construcții-anexă de 26,4 metri pătrați.

Imobilele figurează în proprietatea soției lui Cristian Rizea. Josette. Înștiințarea îl indică însă pe fostul deputat drept beneficiar efectiv al bunurilor. Pe lângă dosarele și executarea silită din Republica Moldova, Cristian Rizea a fost protagonistul a două episoade umilitoare petrecute la Café de Paris din Monte Carlo.

Primul incident a avut loc în martie 2026. Doi nepoți ai lui Nuredin Beinur l-au abordat pe fostul deputat, iar unul dintre ei a aruncat asupra sa un lichid maro. Beinur a susținut public că ar fi fost vorba despre materii fecale și că gestul ar fi reprezentat o răzbunare pentru atacurile lui Rizea la adresa fiicei sale. Rizea a prezentat însă o versiune diferită, afirmând că substanța era suc de roșii.

Al doilea episod ar fi avut loc pe 21 septembrie 2026, la aceeași terasă din Monaco. Potrivit publicației Flagrant News, un alt nepot al lui Beinur l-ar fi reperat pe Rizea în jurul prânzului și ar fi aruncat din nou asupra lui cu materii fecale, după care ar fi părăsit locul. Nuredin Beinur a confirmat pentru publicația citată că autorul ar fi fost unul dintre nepoții săi.

În argoul penitenciar, un asemenea gest este numit „lăcheală". Cosmin Dorobanțu, lider sindical din sistemul penitenciar, a explicat că reprezintă una dintre cele mai grave forme de umilire folosite între deținuți. Astfel, Rizea ar fi fost supus de două ori, în libertate și în plină stradă, unui ritual de degradare provenit din cultura carcerală.

Procedura de la Chișinău are la bază hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție din România. În decembrie 2017, instanța supremă a dispus confiscarea de la Cristian Rizea a sumei de 300.000 de euro, obținută în urma săvârșirii infracțiunii de trafic de influență. Tribunalul București a cerut ulterior autorităților de la Chișinău să recunoască hotărârea românească și să identifice bunurile pe care fostul deputat le-ar deține în Republica Moldova.

Ministerul Justiției de la Chișinău a sesizat Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, în ianuarie 2024. În august 2026, instanța moldovenească a eliberat titlul executoriu menționat în înștiințarea executorului.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova confirmase anterior existența procedurii și obiectul acesteia: identificarea, indisponibilizarea și confiscarea conturilor, bunurilor mobile și imobile care i-ar aparține lui Cristian Rizea. Apărarea fostului pușcăriaș a ridicat două excepții de neconstituționalitate, dar ambele au fost declarate inadmisibile.

În fața Curții Constituționale, avocatul lui Rizea a susținut, între altele, că bunurile urmărite îi aparțin exclusiv soției fostului parlamentar. Curtea nu a soluționat însă disputa privind proprietatea, apreciind că argumentele formulate nu îndeplineau condițiile necesare examinării excepției.

Cristian Rizea a fost acuzat de DNA că a pretins de la omul de afaceri Lucian Colțea 300.000 de euro, disimulați prin contracte de împrumut fictive. În schimbul banilor, fostul deputat ar fi promis să intervină la RA-APPS și la Primăria Chiajna pentru rezolvarea unor probleme privind două terenuri. Rizea a fost condamnat, iar instanța a dispus confiscarea sumei.

După condamnarea definitivă din 2019, acesta a rămas în Republica Moldova, unde obținuse între timp cetățenia. A fost dat în urmărire internațională, iar în 2023 a fost declarat persoană indezirabilă și expulzat în România. În iulie 2025, Tribunalul Ilfov a decis liberarea sa condiționată.

Executarea pedepsei cu închisoarea nu a stins însă obligația de confiscare a celor 300.000 de euro. Această componentă patrimonială este urmărită acum de autoritățile din Republica Moldova. Executarea silită reprezintă doar cel mai recent episod dintr-o serie lungă de probleme judiciare și scandaluri publice în care a fost implicat fostul deputat.

O investigație publicată de Evenimentul Zilei în august 2026 arăta că, pe numele lui Cristian Rizea, ar exista cel puțin șapte cauze penale în Republica Moldova: una ajunsă în instanță și alte șase aflate, la acel moment, în faza urmăririi penale. Printre faptele investigate se numără spălarea banilor, escrocheria, încălcarea vieții private, amenințarea și persecuția sistematică. Rizea a negat public existența acestor acuzații.

Într-unul dintre dosare, procurorii moldoveni l-au acuzat că ar fi făcut declarații necorespunzătoare adevărului atunci când a solicitat cetățenia Republicii Moldova. Conform acuzării, Rizea nu ar fi menționat situația sa penală din România, deși avea calitatea de inculpat. Dosarul a fost trimis în judecată, fără ca acest fapt să echivaleze cu o condamnare.

Fostul deputat a pierdut și mai multe procese civile pentru declarațiile făcute la adresa unor persoane publice. Justiția moldovenească l-a obligat, de exemplu, să îi plătească jurnalistei Emilia Șercan și lui Victor Ciutacu despăgubiri morale, să le prezinte scuze publice și să șteargă datele personale publicate pe site-ul său.

Ani la rând, vila și automobilul de lux folosite de Cristian Rizea la Chișinău au alimentat întrebări privind proveniența banilor și proprietarul real al bunurilor. După expulzarea sa din 2023, autoritățile moldovenești au instituit măsuri de indisponibilizare asupra unor proprietăți în cadrul investigațiilor aflate în desfășurare. Noua înștiințare arată că situația a intrat într-o etapă decisivă. Autoritățile nu mai urmăresc doar blocarea imobilelor, ci recuperarea efectivă a creanțelor recunoscute prin documente executorii.