• Tweet

Parlamentul urmează să dezbată în regim de urgenţă proiectul de Ordonanţă adoptat de Guvernul Orban privind măsurile ce vor fi impuse în starea de alertă ce urmează să intre în vigoare după 15 mai. Printre altele, vom fi obligaţi să purtăm măşti în spaţii publice închise, iar nerespectarea acestei obligaţii se va pedepsi cu amenzi contravenţionale.

Purtarea măştilor în spaţiile publice închise va deveni obligatorie, slujbele religioase vor putea avea loc doar cu respectarea măsurilor de distanţare socială, iar instituţiile publice şi operatorii economici vor trebui să asigure un triaj epidemiologic pentru întreg personalul. Acestea sunt doar câteva dintre măsurile ce fac parte din proiectul de lege adoptat de Guvernul Orban privind starea de alertă ce a fost trimis Parlamentului pentru dezbatere şi aprobare în regim de urgenţă.

Proiectul normativ nu include şi precizări cu privire la posibilitatea sau motivele sub care persoanele ar putea părăsi localitatea de reşedinţă, fiind precizat că toate aceste măsuri vor fi luate ulterior, pe baza hotărârilor Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (CNSSU). „Măsurile ce se impun pe durata stării de alertă pentru fiecare tip de transport, terestru, subteran, aerian sau naval, precum şi în domeniul comunicaţiilor, vor fi luate prin acte normative subsecvente, ce se impun în funcţie de situaţia care a generat starea de alertă, pe baza hotărârii CNSSU", se arată în proiectul actului normativ.

Ceea ce se stabileşte ca o obligaţie fermă însă este purtarea măştilor de protecţie în spaţiile publice închise, aşa cum sunt mijloacele de transport în comun şi chiar şi la locul de muncă. „Pe durata stării de alertă, în scopul limitării răspândirii infecţiei cu noul coronavirus SARS-CoV-2 în rândul populaţiei, se instituie:

a) obligativitatea purtării măştii de protecţie în spaţiile publice închise, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă:

b) obligativitatea organizării activităţii, de către instituţiile şi autorităţile publice, precum şi de către toţi operatorii economici astfel încât să fie asigurat triajul epidemiologic, pentru întreg persoanlul propriu, precum şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor înaintea intrării în serviciu", se arată la articolul 8 al actului normativ.

Tot în ceea ce priveşte domeniul sănătăţii, conducerea spitalelor aflate în subordinea primăriilor şi consiliilor judeţene va trece sub autoritatea ministrului Sănătăţii, plus că este stabilită prin lege autoritatea de a plafona preţul pe durata stării de alertă la medicamente, seruri sau vaccinuri.
Reuşeşte Guvernul să impună amenzi de data asta?

Deşi proiectul adoptat de către Guvern impune mai multe restricţii, precum purtarea măştilor, în mod direct nu instituie decât o singură sancţiune, cu amendă între 1.000 şi 5.000 de lei, pentru operatorii economici care nu instituie decalarea programului de muncă pentru angajaţi. Pentru restul restricţiilor, actul normativ face trimitere la Ordonanţa de Urgenţă 2/2001, ce stabileşte cadrul general al regimului juridic al contravenţiilor. Potrivit experţilor în Drept, acest exerciţiu legislativ ar putea avea aceeaşi soartă cu a amenzilor date în starea de urgenţă, în contextul în care din nou nu avem o prevedere clară şi predictibilă cu privire la faptele sancţionabile şi amenzile corespunzătoare. „Această trimitere la OUG 2/2001 nu este o chestiune normală, pentru că ceea ce reglementează această ordonanţă de fapt este regimul general al contravenţiilor, vorbeşte de chestii generale, minimul şi maximul amenzilor în România, de exemplu. Dacă actul normativ nu va fi schimbat, el va fi declarat cu siguranţă neconstituţional. Ar fi trebuit să avem în mod clar şi specific pentru fiecare abatere un cuantum al amenzilor. Pentru fiecare chestiune în parte să spună, ai făcut asta, te amendăm cu atât, nu să trimiţi aşa la o normă generală. Este imposibil de aplicat aşa ceva", a declarat avocatul Adrian Cuculis.

Pe de altă parte, reprezentanţii poliţiştilor au subliniat că în lipsa sancţiunilor niciuna dintre restricţii nu poate fi impusă.

„Este evident că în condiţiile în care avem o serie de reguli şi recomandări, dacă nu sunt respectate se impune aplicarea unor măsuri pecuniare, care să îşi producă efectul într-o formă sau alta. Nimeni din cadrul Poliţiei nu are interesul să aplice contravenţii, însă atâta vreme cât autorităţile apreciază că trebuie să fie impuse anumite reguli, este evident că poliţiştii din stradă au nevoie de acest element pecuniar tocmai pentru ca legile să-şi producă efectele. Ce vom putea face dacă ne vom confrunta din nou cu situaţii în care în unele comunităţi s-a susţinut faptul că nu există acest coronavirus, că pandemia este o chestie care nu este reală? Am avut astfel de cazuri", a declarat Cozmin Andreica, liderul sindicatului poliţiştilor Europol.

„Ceea ce sperăm este ca cele două luni de stare de urgenţă să fi generat un tip de comportament şi atitudini pe care fiecare din noi să-l pună în practică începând de sâmbătă. Din păcate, cred că ingredientele pentru a fi mai rău sunt acolo, vedem ce s-a întâmplat în parcurile din sectorul 2 zilele trecute. De obicei, nu cred în sancţiuni, putem să ridicăm pedepsele până în cer, vor fi destul de mulţi oameni care o să zică, lasă, mă, că pe mine nu mă prind, că eu pot! Nu cred doar în coerciţia amenzii, responsabilitatea şi atitudinea individuală sunt esenţiale, şi ar fi trebuit să fim educaţi în acest spirit. La noi, din păcate, parul a ţinut locul unei educaţii pe valori şi principii", este de părere şi sociologul Gelu Duminică.

Dacă actul normativ nu va fi schimbat, el va fi declarat cu siguranţă neconstituţional. Ar fi trebuit să avem în mod clar şi specific pentru fiecare abatere un cuantum al amenzilor.

Tătaru: Nu mai avem o transmisie comunitară accentuată

Numărul cazurilor active de îmbolnăvire cu noul coronavirus în ţara noastră a înregistrat luni o uşoară scădere, ajungând la 7.371, după ce în ultimele 24 de ore au fost confirmate doar 226 de cazuri noi. Numărul persoanelor vindecate a crescut şi el, ajungând la 7.245, 46% din totalul de 15.588 al cazurilor confirmate de la începutul acestei pandemii în România. În ceea ce priveşte numărul persoanelor aflate la secţiile de Terapie Intensivă, acesta a crescut uşor faţă de ziua precedentă, ajungând la 255. Bilanţul total al deceselor a ajuns la 972. Este de semnalat că 12 judeţe din ţară, Brăila (19 cazuri), Caraş-Severin (109), Gorj (78), Harghita - 24, Hunedoara - 565, Ialomiţa - 289, Olt - 53, Prahova - 76, Satu Mare - 54, Sălaj - 50, Teleorman - 101 şi Vaslui - 133, nu au înregistrat niciun caz nou în ultima zi. De altfel, şi primarul Sucevei a cerut ridicarea carantinării municipiului după ce numărul cazurilor active a ajuns la 284.

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, spune însă că e prea devreme să vorbim de o scădere în evoluţia pandemiei. „Rămânem în platoul de sus. Urmărim în continuare adresabilitatea secţiilor de primiri urgenţe, care se accentuează în ultima perioadă, au prins curaj şi cei cu boli cronice şi se prezintă, teama nu mai este aşa de mare, şi ne uităm în continuare la patologiile respiratorii. În ultima zi am avut 226, relativ mai puţine cazuri, în condiţiile în care sâmbătă şi duminică am testat mai puţin. Să vedem cifrele de mâine. Ne menţinem totuşi de aproape două săptămâni într-un platou al numărului de cazuri, dacă la început aveam acele oscilaţii în dinţi de fierăstrău de la o zi la alta, acum suntem pe o evoluţie constantă. Dacă noi păstrăm evoluţia asta constantă până pe 14 mai încolo, şi să vedem că ne ducem în jos ca număr de cazuri, atunci vom putea spune că am mers în descendent. Cum spunea şi ECDC în evaluarea de săptămâna trecută, că suntem patru ţări care rămânem pe platou, noi, Suedia, Polonia şi Anglia, Bulgaria era singura pe urcare. Acum gestionăm, în evoluţia cazurilor, ce s-a întâmplat de Paşte şi 1-3 Mai, şi aşteptăm să vedem care va fi evoluţia odată cu această relaxare. Din acest motiv am dat doar două săptămâni de relaxare. Vom face o evaluare şi vom vedea apoi după alte două săptămâni dacă mai putem relaxa sau intervenim cu măsuri de restricţie. Acum nu mai jucăm pe o transmitere comunitară. Acum suntem pe o transmitere în instituţii, persoane instituţionalizate, persoane care îngrijesc persoane instituţionalizate, şi corpul medical, fiindcă aici vedem că apar cele mai multe cazuri în ultima perioadă. Avem doar focare, dar nu mai avem o transmitere comunitară accentuată. O transmitere comunitară la bază va exista pe tot parcursul verii, dar vor fi cazuri mult mai puţine", a explicat acesta.

Riscurile de reapariţie a virusului odată cu măsurile de relaxare

Coreea de Sud a înregistrat luni cea mai mare creştere a numărului de cazuri de COVID-19 de peste o lună, în special din cauza apariţiei unui focar de contaminare într-un cartier din Seul cunoscut pentru viaţa sa de noapte. La fel Germania, o ţară care de săptămâna trecută a trecut la implementarea unei relaxări treptate, a înregistrat o uşoară creştere a ratei de transmitere a virusului. Potrivit Institutului Robert Koch, rata de reproducere a virusului a depăşit valoarea de 1, ceea ce înseamnă că răspândirea virusului a reintrat pe un trend crescător. Sâmbătă, valoarea acestei variabile era de 1,1, duminică ea urcase la 1,3, ceea ce înseamnă că zece persoane infectate au retransmis infecţia altor 13. Informaţia vine în contextul în care măsurile de relaxare se vor accentua, weekendul următor urmând să se reia şi campionatul german de fotbal.

Autorităţile române spun că şi noi ne putem aştepta la o uşoară creştere a cazurilor odată cu relaxarea de la 15 mai. „Noi ne aşteptăm la un astfel de lucru, sperăm să nu fie o creştere majoră de cazuri, de aceea încercăm să păstrăm şi o stare de alertă, ca să putem gestiona, ca să putem impune restricţii imediate în anumite locuri dacă vedem că exacerbează", a declarat Nelu Tătaru.

„Acum, înainte de relaxare, lucrurile sunt destul de echilibrate, referindu-ne la numărul de îmbolnăviri, decese şi cazurile severe. Este evident că din momentul relaxării ne aşteptăm să fie o creştere a numărului de îmbolnăviri, asta s-a întâmplat peste tot, nu doar în Germania. Însă una e să fie o creştere uşoară, care să fie într-o limită rezonabilă, şi altceva e să avem o creştere importantă şi chiar apariţia unor noi focare. Perioada care urmează va fi una de echilibru, de convieţuire cu virusul, şi nu de relaxare. Măsurile de prevenţie sunt aceleaşi. S-e eliminat doar restricţia de circulaţie în interiorul localităţii. La 1 iunie va fi practic momentul în care vom trage o primă linie, dacă am făcut ceea ce trebuie, atunci relaxarea poate să continue, dacă nu, există şi reversul, restaurantele, teresele nu se deschid la 1 iunie, concediile noastre din vară se întâmplă sau nu, totul depinde de ceea ce face fiecare dintre noi", a declarat şi Adrian Marinescu, medic infecţionist la Institutul „Matei Balş" din Capitală.

La 1 iunie va fi practic momentul în care vom trage o primă linie, dacă am făcut ceea ce trebuie, atunci relaxarea poate să continue, dacă nu, există şi reversul, totul depinde de ceea ce face fiecare dintre noi.