Coridorul Suwalki e marea vulnerabilitate în fața Rusiei: în 60 de ore Putin poate lovi în inima NATO!

Postat la: 29.09.2023 |

O incursiune a Rusiei în această fâșie de pământ ar închide accesul NATO către Țările Baltice, însă inițiativele luate pentru a răspunde invadării Ucrainei au redus dramatic acest pericol.

După prima invazie rusă în Ucraina în 2014, membrii NATO, în special cei din est, s-au grăbit să-și revizuiască planurile de securitate. Apoi, în 2016, un wargame - un joc în care sunt simulate evenimente de război - a constatat că, în cazul unei invazii, trupele ruse ar fi putut pătrunde în Tallinn și Riga, capitalele Estoniei și Letoniei, într-o perioadă de timp cuprinsă între 36 și 60 de ore. O viteză care ar fi limitat capacitatea aliaților occidentali de a răspunde eficient.

Există însă un loc care îi îngrijorează pe planificatorii NATO și pe strategii militari mai mult decât altele: coridorul Suwałki, o fâșie îngustă de pământ de aproximativ 60 km la granița dintre Polonia și Lituania, mărginită pe de o parte de Belarus și pe de altă parte de enclava rusă Kaliningrad.

Coridorul Suwałki este singurul coridor terestru care leagă statele baltice de alți membri NATO, o porțiune îngustă de pământ care, în cazul unui conflict cu Rusia, ar putea fi lovită din ambele părți de focuri de artilerie .

Pe scurt, pentru Occident este un ''gât de sticlă'' periculos. Dacă forțele ruse sau belaruse ar reuși să închidă coridorul, NATO nu ar putea trimite întăriri pe uscat, dar ar fi obligată să facă acest lucru pe calea aerului și pe mare. În acest caz, există riscul ca membrii NATO să nu poată trimite întăriri către statele baltice suficient de repede și în număr suficient pentru a respinge forțele ruse. Din fericire, o combinație de inițiative NATO și greșeli ale Rusiei a redus drastic acest risc.

Când Rusia și-a lansat invazia pe scară largă în Ucraina în februarie 2022, a declanşat o reacție imediată din partea țărilor vecine. Cel mai mare război de pe continentul european de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial a provocat o reevaluare completă a ipotezelor și strategiilor anterioare.

După ce timp de decenii au urmat o politică de neutralitate militară, Finlanda și Suedia au cerut aderarea la NATO. În timp ce aderarea Suediei este încă în stand by din cauza obiecțiilor Turciei, Finlanda este acum parte a alianței, iar intrarea sa în Alianța Atlantică a redus semnificativ preocupările legate de coridorul Suwałki.

''Aderarea Suediei și Finlandei creează efectiv un Mare Nostrum NATO, cu Rusia probabil incapabilă de a exercita o adevărată strategie anti-acces în zonă'', a declarat pentru Euronews Guillaume Lasconjarias, profesor la universitatea Sorbona din Paris și fost cercetător la Nato Defence College din Roma.

Mai simplu spus, având în vedere că membrii NATO se învecinează cu cea mai mare parte a Mării Baltice, Rusia nu ar putea împiedica sosirea pe mare a întăririlor occidentale. De asemenea, apartenența Finlandei la NATO a dublat lungimea graniței alianței cu Rusia. Potrivit Kremlinului, toate acestea au forțat Rusia să ia contramăsuri pentru a-și asigura propria securitate, atât din punct de vedere tactic, cât și strategic. Această expunere crescută a unui membru NATO reduce șansele unui atac rusesc împotriva altor membri NATO care se învecinează cu coridorul Suwałki.

Se crede că atunci când a ordonat invadarea Ucrainei în 2022, Putin era convins că va fi o campanie scurtă, rapidă și de succes. Potrivit centrului de cercetare Rusi, care are sediul la Londra, documentele rusești obținute arată că Moscova avea un plan de a cuceri țara și de a-i ucide liderii în 10 zile.

În cele aproape 600 de zile de la începutul războiului, forțele ruse nu au reușit să cucerească obiective cheie precum Kievul, au fost umilite de contraofensiva de succes a Ucrainei la Harkov și, potrivit primei analize statistice independente, au pierdut aproape 50.000 de oameni. Fiind încă blocată în Ucraina, Rusia nu are capacitatea militară de a lansa o ofensivă pe coridorul Suwałki. Fără un rezultat militar pozitiv în Ucraina, este puțin probabil ca Putin să ordone alte acțiuni militare majore.

Invadarea Ucrainei de către Putin a determinat NATO să lanseze o revizuire strategică uriașă. Alianța obișnuia să se bazeze pe forțe mici ale NATO care ar descuraja agresiunea rusă de teama de a declanșa articolul 5 al NATO și un răspuns colectiv la un atac. Acum, Alianța Atlantică vorbește în schimb despre apărarea fiecărui centimetru din teritoriul său.

NATO a înființat patru grupuri noi de luptă în patru țări (Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia), a dublat numărul de trupe distribuite în opt grupuri de luptă și a trimis alte zeci de nave și sute de avioane în partea de est a Alianței.

Au fost elaborate noi planuri pentru a ajunge și a întări țările baltice în cazul unei invazii și există planuri pentru consolidarea în continuare a prezenței în regiune. Lasconjarias mai subliniază că statele baltice au depus ''eforturi sporite în mobilizarea forțelor și a populației lor''.

Noile inițiative ale UE, cele ale țărilor baltice și cele ale NATO pentru a îmbunătăți mobilitatea militară, cum ar fi construcția unei noi căi ferate transbaltice, vor permite, de asemenea, NATO să-și desfășoare forțele mai rapid. Ca urmare, șansele de a menține izolate statele baltice prin închiderea coridorului Suwałki sunt reduse. În mod ironic, invaziile rusești în Ucraina din 2014 și 2022 au făcut ca riscul unui atac asupra acestei fâșii de pământ să fie foarte puțin probabil.