• Tweet

Organizaţiile reprezentative din turism şi HORECA atrag atenţia Guvernului că este nevoie de un mecanism naţional pentru menţinerea ocupării forţei de muncă în perioade de reducere temporară a activităţii economice şi care să poată fi activat atunci când anumite sectoare din economie au probleme, se arată într-o scrisoare deschisă trimisă de Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) premierului Ilie Bolojan.

În funcţie de natura dificultăţilor şi de specificul fiecărui domeniu de activitate, un astfel de mecanism ar putea include programe de tip Kurzarbeit, credite fiscale destinate păstrării locurilor de muncă, facilităţi temporare privind fiscalitatea muncii, scheme de sprijin pentru formarea profesională sau alte instrumente care şi-au demonstrat eficienţa în alte state europene. Esenţial nu este instrumentul ales, ci existenţa unui cadru legal şi instituţional care să permită intervenţia rapidă, înainte ca dificultăţile economice temporare să se transforme în costuri sociale permanente, susţine conducerea ANAT.

„Considerăm că România are nevoie de un mecanism permanent, predictibil şi flexibil, care să poată fi activat atunci când indicatorii economici arată că unul sau mai multe sectoare traversează o perioadă de dificultate temporară", spune Cristian Bărhălescu, preşedintele ANAT.

Pentru turismul intern, de exemplu, operatorii din industrie sunt pe un trend descendent de mai multă vreme, care continuă şi în 2026, an pentru care se estimează o scădere de circa 30%, după modificarea sistemului voucherelor de vacanţă.

Asociaţia invită toate organizaţiile reprezentative ale mediului de afaceri, federaţiile patronale, confederaţiile, sindicatele şi specialiştii în politici publice să contribuie la dezvoltarea acestui demers pentru a construi împreună un mecanism care să permită României să răspundă mai bine provocărilor economice ale viitorului.

„Această scrisoare deschisă nu este o listă de revendicări şi nici o solicitare adresată exclusiv în numele industriei turismului. Este o invitaţie la dialog. Credem că obiectivul comun al statului, al mediului de afaceri şi al partenerilor sociali trebuie să fie acelaşi: protejarea oamenilor, a locurilor de muncă şi a capacităţii economiei româneşti de a traversa perioadele dificile cu costuri sociale cât mai reduse", se arată în document.

Reprezentanţii ANAT precizează că nu contestă necesitatea măsurilor de consolidare fiscal-bugetară şi nici obiectivele pe care acestea le urmăresc.

„Reducerea dezechilibrelor macroeconomice este o condiţie esenţială pentru stabilitatea economică a României. Considerăm însă că orice intervenţie majoră în economie trebuie însoţită de o evaluare continuă a efectelor pe care le produce şi, atunci când acestea afectează activitatea economică şi ocuparea forţei de muncă, de instrumente capabile să atenueze aceste consecinţe. În acest spirit, considerăm util ca dezbaterea privind consolidarea fiscală să fie completată de o discuţie la fel de serioasă despre menţinerea competitivităţii economiei româneşti şi despre capacitatea companiilor de a traversa perioadele dificile fără pierderi ireversibile de locuri de muncă şi de capital economic", se arată în document.

Turismul şi industria HORECA reprezintă unul dintre primele sectoare în care efectele cumulative ale încetinirii economice şi ale politicilor publice pot fi deja observate şi măsurate, în condiţiile în care reacţionează aproape imediat la modificările de consum, la încrederea populaţiei şi la schimbările intervenite în politicile publice, susţin oficialii ANAT.

În primele luni ale anului 2026, potrivit datelor INS, numărul turiştilor sosiţi în structurile de cazare a scăzut cu 6,1%, faţă de perioada similară a anului precedent. De asemenea, în aprilie, numărul înnoptărilor a fost cu 11,6% mai mic decât în aprilie 2025. Semnalele de deteriorare nu au apărut, însă, în 2026. Ele sunt vizibile încă din cursul anului 2025. „Datele INS arată că, după revenirea post-pandemie din 2024, piaţa a intrat într-o fază de încetinire: în perioada ianuarie-noiembrie 2025 sosirile în structurile de cazare au scăzut cu aproximativ 2,2%, iar înnoptările cu 1,4% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Datele finale pentru întregul an confirmă tendinţa, cu o reducere de 2,4% a numărului de sosiri şi de 1,7% a înnoptărilor, concomitent cu diminuarea gradului de ocupare. Aceste evoluţii au precedat măsurile fiscale recente şi arată că sectorul intrase deja într-o etapă de fragilizare", se arată în document.

Aceste rezultate reprezintă efectul suprapunerii mai multor decizii şi evoluţii economice care au produs un impact semnificativ asupra industriei. Un prim exemplu îl reprezintă modificarea sistemului voucherelor de vacanţă, care au stimulat consumul intern, au încurajat investiţiile private în structuri de cazare şi servicii turistice şi, poate cel mai important, au contribuit la fiscalizarea unei părţi importante a economiei turistice. Dincolo de reducerea valorii voucherelor, noile condiţii de acordare şi utilizare le-au făcut considerabil mai puţin atractive pentru beneficiari.

„Primele efecte sunt deja vizibile. Potrivit datelor centralizate de ANAT pe baza informaţiilor furnizate de Ministerul Finanţelor, valoarea decontărilor voucherelor de vacanţă s-a redus cu 61,5% în primele cinci luni ale anului 2026 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, de la aproximativ 557 milioane lei la 214,5 milioane lei, cu un vârf al scăderii de peste 70% în luna mai. În acelaşi timp, valoarea voucherelor achiziţionate de angajatori a scăzut cu 8,8%, ceea ce confirmă că modificarea mecanismului produce efecte semnificative asupra pieţei turistice", spun membrii ANAT.

Diminuarea valorică a încasărilor din turism reflectă doar parţial amploarea fenomenului. Evoluţia preţurilor din ultimii ani a compensat în parte reducerea volumului serviciilor turistice comercializate. Cu alte cuvinte, scăderea cifrei de afaceri este atenuată statistic de inflaţie, însă numărul efectiv de servicii vândute şi de turişti este semnificativ mai mic. „Operatorii din industrie estimează că, în cazul turismului intern, reducerea volumelor se apropie de 30%, efect resimţit în special după modificarea sistemului voucherelor de vacanţă", se precizează în document.

Reprezentanţii ANAT spun că România continuă să valorifice insuficient una dintre cele mai importante oportunităţi de dezvoltare ale industriei: turismul de incoming, alocând resurse reduse promovării externe.

De asemenea, aceştia semnalează problemele legate de asigurarea forţei de muncă. „În lipsa unor mecanisme care să permită menţinerea raporturilor de muncă în perioadele de reducere temporară a activităţii, o parte importantă a angajaţilor aleg pieţe externe care oferă venituri stabile şi contracte pe durate mai mari", spun angajatorii din turism.

ANAT atrage atenţia că competitivitatea industriei depinde şi de cadrul fiscal în care aceasta funcţionează. „Menţinerea unui regim de TVA competitiv pentru serviciile turistice reprezintă un instrument utilizat pe scară largă în Europa pentru susţinerea competitivităţii destinaţiilor. O nouă majorare a TVA ar afecta direct capacitatea României de a concura cu destinaţiile din regiune şi ar diminua atractivitatea investiţiilor într-un sector aflat deja sub presiunea încetinirii cererii şi a creşterii costurilor", avertizează organizaţia.

După contracţiile înregistrate la sfârşitul anului 2025 şi începutul anului 2026, prognozele pentru acest an au fost revizuite în scădere, iar OECD estimează o diminuare a PIB de 0,1%, explicată în principal prin efectele consolidării fiscal-bugetare, încetinirea consumului şi menţinerea unui climat ridicat de incertitudine, se precizează în document.

„Corectarea deficitului şi stabilizarea finanţelor publice reprezintă obiective legitime şi necesare, pe care mediul de afaceri le înţelege şi le susţine. Tocmai de aceea, dezbaterea pe care o propunem nu este dacă aceste măsuri trebuiau sau nu adoptate, ci cum gestionăm efectele pe care ele le produc asupra economiei reale", declară conducerea ANAT.

În ultimele luni, economia a fost nevoită să absoarbă simultan efectele consolidării fiscale, încetinirea consumului, creşterea costurilor de operare şi majorarea costului muncii. Începând cu 1 iulie 2026, salariul minim brut a fost majorat cu 6,8%, măsură ale cărei efecte economice se vor vedea în perioada următoare, în special în sectoarele în care utilizarea forţei de muncă este intensivă, avertizează conducerea ANAT.