• Tweet

Înșelătoriile telefonice se află, pentru prima dată, pe primul loc în topul incidentelor raportate la Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC). Astfel, în prima jumătate a anului, 42% dintre raportări fac referire la fraude prin telefon (vishing), 14% au fost fraude de tip phishing și 13% au fost fraude prin SMS (smishing). Potrivit DNSC, la nivel național, în prima jumătate a anului 2026, la nivelul tuturor structurilor de investigații criminale din cadrul Poliției Române cu competențe în investigarea infracțiunilor informatice au fost înregistrate aproximativ 15.000 de dosare penale.

Potrivit DNSC, la nivel național, în prima jumătate a anului 2026, la nivelul tuturor structurilor de investigații criminale din cadrul Poliției Române cu competențe în investigarea infracțiunilor informatice au fost înregistrate aproximativ 15.000 de dosare penale. La finalul lunii iunie, la nivel național, rămăseseră în curs de soluționare aproximativ 72.000 de dosare. La 1 ianuarie 2026, existau înregistrate un număr de 67.000 de dosare, potrivit reprezentanților Direcției de Investigații Criminale, Poliția Română.

"Metodele folosite de atacatori nu sunt neapărat noi, însă tehnologia pe care o folosesc a evoluat semnificativ, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de inteligență artificială. În același timp, aceștia stăpânesc din ce în ce mai bine tehnici de inginerie socială, prin care conving oamenii să le ofere date, să le trimită bani sau să instaleze aplicații malițioase. În continuare, noi, ca utilizatori, trebuie să fim atenți la trei elemente pe care le putem identifica în fiecare tentativă de fraudă - emoția, urgența, urmată de solicitarea de date. Inițiative precum cea de astăzi, în care, DNSC, ING, Poliția Română, societatea civilă și presa din România discută împreună despre cele mai recente scenarii și povești folosite în tentativele de fraudă, sunt esențiale - prevenția rămâne la fel de importantă ca reacția în fața atacurilor cibernetice", a afirmat, la o dezbatere privind cele mai recente metode de fraudă digitală, Mihai Rotariu, manager Direcția Comunicare, Marketing și Media din cadrul DNSC.

DNSC mai informează că peste șase din zece persoane cu vârsta de peste 50 de ani spun că au experimentat cel puțin un tip de fraudă cibernetică, în timp ce doar 37% declară că nu s-au confruntat niciodată cu o astfel de situație. Persoanele în vârstă cunosc, în medie, 7 dintre cele 13 tipuri de fraude analizate într-un studiu.

Potrivit studiului, românii cu vârstă mai mare de 50 de ani cunosc în medie șapte dintre cele 13 tipuri de fraude analizate în cadrul studiului național: 66% dintre respondenți spun că au auzit de mesajele sau apelurile false care par să provină de la bancă sau alte instituții (spoofing și metode de impersonare), acestea fiind cea mai cunoscută metodă de fraudă analizată în studiu.

"Phishing-ul, adică trimiterea linkurilor frauduloase către site-uri false care imită platforme oficiale, ocupă poziția a doua (63%), iar la mică distanță se află ofertele pentru produse sau servicii la prețuri nerealist de mici și mesajele sau e-mailurile care solicită parole, date personale ori actualizarea contului (61%). Mai mult de jumătate dintre respondenți spun că au auzit de cererile de bani primite prin WhatsApp, Facebook sau TikTok (57%), precum și de investițiile false și promisiunile financiare nerealiste (56%)", arată DNSC.

Potrivit aceluiași studiu, majoritatea persoanelor de peste 50 de ani aleg să reacționeze atunci când se confruntă cu o tentativă de fraudă. Aproape șapte din zece respondenți (69%) spun că au apelat la Poliție sau alte autorități, iar 47% au blocat contactul de la care au primit mesajul. În același timp, peste o treime (36%) au verificat informațiile înainte de a reacționa și unul din cinci (19%) a ales să ignore mesajul. Doar 11% dintre respondenți recunosc că au accesat linkul primit, iar un procent similar a contactat banca pentru verificări.

Recomandări de protecție împotriva fraudelor online

• Fiți suspicioși dacă primiți mesaje sau e-mailuri alarmante care încearcă să vă convingă să executați o acțiune în grabă: "rezervarea dumneavoastră va fi anulată în 24 de ore", "contul dumneavoastră va fi suspendat".

• Nu accesați niciodată linkuri sau atașamente provenite din surse necunoscute, dacă mesajul este neașteptat sau dacă suspectați că este ceva în neregulă. Contactați echipa platformei, pe un canal de comunicare diferit, pentru a vă asigura de autenticitatea mesajului.

• Nu instalați aplicații la solicitarea unor presupuși agenți de investiții, prin care să le oferiți control la dispozitivul utilizat, la telefonul mobil sau computer. Atenție: ulterior, aceștia vor putea avea acces deplin la conturile bancare, datele personale și vor putea efectua orice operațiune doresc!

• Dacă aveți nevoie de ajutor în efectuarea unei operațiuni, contactați banca.

• Asigurați-vă că nu vă aflați pe un site clonă, care arată similar cu cel oficial, dar care folosește un nume de domeniu diferit sau scris greșit (o literă lipsă sau în plus poate fi un indiciu).

• Nu vă autentificați niciodată în aplicația de internet banking folosind un link primit pe SMS sau e-mail și nu accesați linkuri promovate. Folosiți doar aplicația instalată pe mobil sau tastați adresa URL a aplicației într-o nouă pagină web.

• Fiți atenți la ofertele întâlnite pe internet care par "prea bune pentru a fi adevărate". Dacă acestea conțin expresii precum "investiții cu profit garantat" sau "câștiguri de nerefuzat", cel mai probabil vin de la fraudatori.

• Nu finalizați niciodată o operațiune până nu vă asigurați că este ceea ce vă doriți. Citiți cu atenție SMS-urile primite de la bancă și asigurați-vă că validați operațiunea dorită.

• Pentru a recunoaște tentativele de fraudă online și a nu le cădea victimă, informați-vă constant despre acestea din surse de încredere precum site-ul DNSC, secțiunea de securitate de pe site-ul ING Bank și site-ul sigurantaonline.ro.