Datoria globală a atins un record de 307.000 de miliarde de dolari. Care sunt cele mai problematice economii și ce prevăd economiștii

Postat la: 16.10.2023 |

Datoria globală, în continuă creștere, a ajuns la un nivel record de 307.000 de miliarde de dolari. SUA, Italia și Marea Britanie ridică cele mai mari îngrijorări, au declarat mai mult de 20 de economiști de renume, foști politicieni și investitori mari pentru Reuters. Potrivit acestora, planuri credibile de cheltuieli, majorarea taxelor și creșterea economică ar putea împiedica prefigurarea unei noi crize economice în următoarea decadă.

Peste 80% din creșterea de 10.000 de miliarde de dolari a datoriei globale din prima jumătate a anului provine din economiile dezvoltate, conform Institutului Financiar Internațional, citat de ziarul Gândul. Nivelul de îndatorare record, ratele ridicate ale dobânzilor, costurile asociate schimbărilor climatice, îmbătrânirea populației și cheltuielile legate de sănătate și pensii, alimentează temeri cu privire la o posibilă criză pe piețele financiare în marile economii mondiale. Peter Praet, fost economist șef la Banca Centrală Europeană (BCE), a declarat că, deși datoria pare a fi sustenabilă încă, perspectivele sunt îngrijorătoare, având în vedere nevoile de cheltuieli pe termen lung.

„Puteți lua multe țări astăzi și veți vedea că nu suntem departe de o criză a finanțelor publice", a spus Praet, care s-a alăturat BCE în timpul crizei datoriilor din 2011. „Dacă apare un accident sau o combinație de evenimente, atunci vom intra într-un fel de proces dinamic advers, ceea ce reprezintă o posibilitate reală", a mai adăugat el. Olivier Blanchard, cercetător principal la Peterson Institute for International Economics, s-a arătat cel mai îngrijorat de Statele Unite din cauza „procesului bugetar politic compromis" și a deficitelor primare ridicate. „Cum se va încheia? Susțin că nu prin default, ci când piețele vor începe să-și reflecte preocupările în cotațiile Trezoreriei, printr-o criză politică și o ajustare potențial drastică", arată fostul economist-șef al FMI.

Un purtător de cuvânt al Trezoreriei SUA a evidențiat declarațiile recente ale secretarului Janet Yellen cu privire la deficitul bugetar și creșterea ratelor. Yellen a declarat, săptămâna trecută pentru Wall Street Journal, că guvernul se angajează să aibă o „politica fiscală durabilă" și că bugetul poate fi ajustat pentru a asigura acest lucru. Pe de altă parte, atenționează experții, datoria Italiei de 2.400 de miliarde de euro este în centrul atenției în Europa, unde FMI a afirmat că datoriile mari expun guvernele la crize. Scope Ratings a avertizat că Italia ar putea să nu fie eligibilă pentru un important program de cumpărare de obligațiuni al BCE.

Creșterea din nou a raportului datorie/PIB al Romei ar face mai probabilă o retrogradare. Acest lucru ar avea „ramificații semnificative" pentru sudul Europei, a declarat Jim Leaviss de la M&G Investments. Ministerul Trezoreriei din Marea Britanie a declarat că este pe cale să reducă datoria și să crească economia cu reforme majore. Potrivit Reuters, cheltuielile eficiente, reformele și planurile de creștere sunt cheia. „Avem nevoie de mai multe investiții, nu mai puține", a declarat profesorul Jonathan Portes de la King's College London, economistul-șef al cabinetului britanic în timpul crizei financiare.

Împrumuturile sunt mai dificile atunci când dobânzile sunt mari, astfel încât guvernele trebuie să aibă planuri credibile. UE își revizuiește regulile fiscale, iar Partidul Laburist din Marea Britanie promite să impună în mod legal reforme ale Oficiului pentru Responsabilitatea Bugetară, cu privire la planurile fiscale și de cheltuieli. Deși nepopulară, este necesară majorarea taxelor, în special în Statele Unite și Marea Britanie, și, inevitabil, reducerea cheltuielilor, au subliniat economiștii citați de Reuters, potrivit cărora întârzierea acestei măsuri va afecta capacitatea guvernelor de a răspunde la șocurile viitoare. „Dacă vom continua să mergem înainte așa cum facem acum, vom vedea o criză în următoarea decadă", a spus Moritz Kraemer, economistul-șef al LBBW, care a monitorizat retrogradările suverane europene ale S&P din 2011, arată sursa citată.