• Tweet

A trecut și anul în care Timișoara a fost Capitală Culturală Europeană, iar rapoartele nu arătă deloc bine. Sigur, au fost evenimente, s-au cheltuit zeci de milioane de euro, dar în urmă nu a rămas nimic.

Nu a fost amenajat nici un nou spațiu cultural (în afară de cinema Timiș, a cărui reabilitare oricum trebuia să fie realizată, independent de Capitala Culturală), nu a fost construită nici o sală de spectacole, nici măcar cafeneaua din Turnul de Apă. Iar pentru restaurantele, cafenelele și hotelurile din Timișoara, din cauza lipsei turiștilor, a fost chiar un an financiar mai slab decât 2019, scrie Ziua de Vest.

Față de Timișoara, celelalte două capitale culturale, Elefsina și Veszprém au performat, chiar dacă au o populație comparabilă cu cea a unui cartier din Timișoara. Grecii și maghiarii se pot lăuda acum cu moștenirea Capitalei Culturale, o moștenire reală și nu una propagandistică. O moștenire care nu cuprinde scandalurile care au însoțit Timișoara în ultimul an.

Elefsina este unul dintre cele cinci orașe sacre ale antichității, locul de naștere al marelui poet tragic Eschil și pentru mai mult de un secol un centru al industriei grele din Grecia, situat la 21 km vest de Atena. Cu o populație de doar 30.000 de locuitori - un mozaic uman rar compus din diverse comunități de origini diferite - cu o mare bogăție istorică și mitologică, dar purtând și urme vii ale dezindustrializării, este unul dintre cele mai mici orașe din istoria instituției. Selecția sa istorică de către Comisia Europeană a dezlănțuit imaginarul colectiv, deschizând calea pentru ca fiecare regiune mică a Europei să-și imagineze și să revendice acest titlu onorabil și exigent. Programul artistic, de cercetare și educațional al Eleusis 2023 intitulat MISTERELE TRANZIȚIEI a fost structurat în jurul a trei axe strategice - Oameni/Societate; Mediu; Muncă - și a implicat până acum peste 6.000 de artiști, lucrători culturali, membri ai asociațiilor culturale, copii și adolescenți. În același timp, 10 spații noi au fost create, renovate sau activate și predate orașului ca parte a patrimoniului material, pentru a găzdui lucrări de artă, spectacole de teatru, concerte, activități educaționale, festivaluri de film, activități eco-culturale etc., în timp ce în oraș se desfășoară încă un program bogat de activități educaționale și artistice, care se așteaptă să continue în anii următori. Capitala Culturii a marcat o nouă eră pentru Elefsina, dezvăluindu-i latura nevăzută, transformând-o într-un nucleu de educație culturală și creativitate, precum și o destinație pentru turismul cultural la nivel național și internațional.

Ideea a fost deja formulată acum 100 de ani: orașul Veszprém, cu cei doar 60.000 de locuitori, își poate menține poziția de lider cultural numai dacă se alătură și regiunea înconjurătoare. În conformitate cu acest spirit, în 2023, peste 3.500 de evenimente culturale au atras rezidenți și vizitatori în Veszprém și în cele 116 orașe, orașe și sate din regiune. Instituțiile culturale din Veszprém și regiunea Balaton au devenit parte a mobilității culturale internaționale vibrante. Cifrele turismului au crescut, de asemenea, în 2023, peste 1,5 milioane de persoane au vizitat centrul orașului Veszprém.

O serie de festivaluri de artă au fost lansate cu succes și se așteaptă să continue și să crească în regiune, inclusiv programul Pajta (Hambar), menit să ajute comunitățile locale să aibă acces la o selecție mai mare și o calitate mai înaltă a culturii, și KultHáló (programul CultNet).

Bugetul programului s-a ridicat la 180 de milioane de euro, cea mai mare parte este acoperită din fondurile statului.

"Anul Cultural din Ungaria a avut și un impact pozitiv asupra turismului, cu o creștere cu 17% a numărului de vizitatori internaționali la Veszprém față de anul precedent. 38% dintre vizitatori au apelat la transportul public pentru a participa la evenimentele din Veszprém, în principal datorită eforturilor comune ale Căilor Ferate Ungare, (MÁV) și companiei naționale de autocare de distanțe lungi VOLÁN, de a promova transport durabil. Un bilet dus-întors cu reducere, cu un preț nominal de 2023 HUF, era disponibil din orice parte a țării, precum și un bilet regional de 24 de ore pentru o zi regională ECoC. Serviciile au fost completate de o serie de programe culturale spectaculoase pe trenuri.

Un rezultat important al seriei de programe este că au fost livrate 71 de proiecte de infrastructură culturală (52 în Veszprém și restul în regiune), adăugând la vitalitatea pe termen lung a vieții culturale a orașului și a regiunii. Cel mai însemnat proiect a fost transformarea vechiului spital, închis la începutul anilor '90, și a spălătoriei sale într-un Centru de Joacă și Mișcare.

Toate aceste rezultate au contribuit la îndeplinirea misiunii ECoC: de a dezvolta în continuare Veszprém și regiunea sa ca locație proeminentă pentru industriile creative și culturale, utilizând bunurile locale, valorile naturii, cultura și tradițiile", spun organizatorii.

Conform organizatorilor la Timișoara au fost peste 2.000 de evenimente, organizate de peste 800 de organizații românești și internaționale. Cam degeaba. Conform datelor Institutului Național de Statistică, în județul Timiș au fost 319.320 de turiști, în primele 11 luni ale anului 2023, mult sub cei 1,5 milioane anunțați de primarul Dominic Fritz, în februarie 2023, la deschiderea oficială a programului Timișoara CEaC 2023. Tot atunci se anunțau cheltuieli de 44 de milioane de euro programul cultural și peste 150 de milioane de euro pentru infrastructură. Și nu s-a realizat nimic, nici Centrul Cultural Mărășești, nici centru multifuncțional MultipleXity, nici Turnul de Apă. În memoria timișorenilor vor rămâne taraful și pana de curent de la deschidere, oribila schelă din Piața Victoriei, banii cheltuiți cu dedicație de Centrul de Proiecte al Primăriei Timișoara și zecile de personalități, în frunte cu maestru Holender, care au criticat programele culturale. Vor mai rămâne expozițiile Brâncuși și Brauner și spectacolul lui John Malkovich, dar toate acestea nu au nici o legătură cu administrația Fritz.