• Tweet

Necesarul brut de finanțare al României pentru anul 2024 va fi de 170 de miliarde de lei, reprezentând 9,9% din PIB, o scădere față de nivelul de 200 de miliarde de lei din 2023, arată un raport recent realizat de banca austriacă Erste Group.

Cu un deficit bugetar prognozat la 5,4% din PIB, contextul piețelor financiare devine crucial pentru asigurarea finanțării la un cost rezonabil, în special având în vedere creșterea puternică a datoriei publice post-COVID. Jucătorii străini, deja cu o prezență semnificativă în titlurile în lei românești, reprezintă o provocare suplimentară pentru finanțarea de 93 de miliarde de lei în emisiuni nete pentru 2024. Erste anticipează o creștere a randamentului obligațiunilor pe 10 ani la 6,8% până la sfârșitul anului viitor și o cerere internă consistentă din partea fondurilor de pensii și investitorilor retail. În ciuda provocărilor financiare, se preconizează o revenire a creșterii PIB-ului la 3,3% în 2024, impulsionată de consumul gospodăriilor și de condițiile favorabile de pe piața muncii.

Anul electoral 2024 ar trebui să înceapă cu alegerile europarlamentare de pe 9 iunie. Alegerile locale, generale și prezidențiale sunt preconizate să aibă loc în ultimele patru luni ale anului. Considerând incertitudini fiscale care se profilează după alegeri și fondurile UE aflate încă în așteptare pentru consolidarea bugetului de stat și pentru reforme structurale suplimentare, piețele vor analiza atent rezultatele alegerilor europene și vor urmări îndeaproape sondajele de opinie. Atât consumatorii, cât și corporațiile ar trebui să rămână precaute atunci când iau decizii de investiții pe termen lung, susține Erste Group.

Creșterile salariale, în principal salariul minim și salariile din sectorul public, precum și creșteri substanțiale ale pensiilor, ar trebui să susțină cererea gospodăriilor, susțin bancherii Erste Group, în timp ce proiectele de investiții publice în desfășurare sunt susceptibile să continue să aibă un efect de revărsare pozitiv asupra sectorului privat. Prin urmare, am putea vedea o accelerare a creșterii PIB-ului față de 2023, deși rămâne sub nivelurile potențiale. Cererea externă mai slabă pe termen lung, incertitudinile interne și blocajele în accesarea fondurilor PNRR ar putea influența perspectivele de creștere a PIB-ului. Cu toate acestea, într-o perspectivă optimistă, o scădere a inflației ar trebui să ajute la stimularea ulterioară a venitului real, cu salariile reale depășind deja nivelurile pre-șocului de mărfuri la sfârșitul verii.

Raportul prognozează o revenire a creșterii PIB-ului în 2024 la 3.3% an/an, determinată de consumul gospodăriilor ajutat de impactul întârziat al creșterii robuste a salariului real și de condițiile solide ale pieței muncii, precum și de efectele de revărsare ale investițiilor statului din trecut, în timp ce impulsul fiscal se presupune a fi neutru vizavi de creșterea economică.

Pe fondul cererii externe slabe și a întârzierii investițiilor private, bancherii sunt totuși precauți în prognozarea unei îmbunătățiri puternice a economiei. „Economia românească a dovedit reziliență în 2023, deși se așteaptă să încheie anul cu o expansiune sub-potențial. Această reziliență probabil va fi testată în 2024, cu puțin spațiu de manevră lăsat politicilor fiscale", relatează raportul.

Economia a trecut într-un ritm mai scăzut în 2023, înregistrând o creștere a PIB-ului de 1.4% an/an în primele trei trimestre ale anului față de 4.6% an/an în ianuarie-septembrie 2022. Perioada slabă este susceptibilă să se extindă în T4 2023 - T1 2024, înainte de a reveni la ratele normale de creștere secvențială istorică.

Indicele prețurilor de consum (IPC) este estimat să ajungă la 5.3% an/an la sfârșitul anului 2024, de la 8.1% în octombrie 2023. Totuși, sunt așteptate presiuni inflaționiste ușor mai mari la începutul anului viitor, în contextul schimbărilor anunțate în taxele indirecte și efectul invers presupus provenit de la eliminarea plafonării adaosurilor la produsele alimentare de bază în februarie 2024. Ultima prognoză a BNR vede IPC-ul la sfârșitul anului 2024 la 4.8% an/an.

Specialiștii nu se declară optimiști în vederea atingerii țintelor de inflație scăzută spre care țintește BNR în următorii ani. Este proiectată o inflație de bază de 5.7% an/an până în decembrie 2024, cotele rămânând peste inflația generală pe întregul orizont de previziune de doi ani.

Guvernatorul BNR a exclus discutarea reducerilor ratelor dobânzilor-cheie până când inflația scade semnificativ și devine clar că procesul de dezinflație este ireversibil pentru a evita inconsistenta politică.

În același timp, Mugur Isărescu a sugerat luna trecută că discuțiile privind reducerile de rate ar putea începe odată ce inflația scade sub nivelul dobânzii-cheie. Ultima prognoză a BNR prevede o scădere a inflației sub nivelul ratei-cheie de 7.00% în al doilea trimestru al anului viitor (6.8% an/an la sfârșitul T2 2024). Acest lucru este în concordanță cu previziunea bancherilor de la Erste, conform căreia dobânda-cheie va rămâne intactă cel puțin până la ședința BNR din mai 2024, cu riscul întârzierii reducerilor de rate până în august. Raportul indică posibile reduceri graduale ale ratei dobânzilor de referință de 0,25% până la 5.75% la sfârșitul anului 2024.

Necesitățile brute de finanțare pentru 2024 ar trebui să scadă la 170 miliarde de lei (9.9% din PIB), presupunând un deficit bugetar de 5.4% din PIB, de la 200 miliarde RON în 2023. Ministerul Finanțelor a menționat că o parte din creșterea de aproximativ 20 miliarde de lei a necesităților brute de finanțare din 2023, aprobată în noiembrie, reprezintă prefinanțare pentru 2024, deși dimensiunea este probabil să depindă de execuția bugetară finală pentru acest an.

BNR și-a exprimat disconfortul față de tendința de întărire a leului, susținută de intrările de pe piața de obligațiuni în 2023 și chiar a decis să intervină și să cumpere euro pentru a limita creșterea valorii leului în raport cu euro, conform guvernatorului Mugur Isărescu.

Prin urmare, prognoza băncii austriece este una optimistă, riscul general și estimările economiștilor arată că euro va trece de pragul de 5 lei în 2024, însă faptul că în 2023 BNR a păstrat euro în marja de 4.95 de lei, zona 4.97-4.98 este văzută acum ca o formă „rezistență" a monedei. În privința deficitului bugetar, acesta este estimat la a scădea la 5,9% din PIB în 2024, față de estimarea de 6.3% în 2023.