• Tweet

În momentul în care Homo sapiens (Omul modern) a migrat în Eurasia, în urmă cu peste 70.000 de ani, o mare parte a continentului era deja locuită de neanderthalieni, hominini care aveau un strămoş comun cu noi, dar care au evoluat diferit aproximativ jumătate de milion de ani. Nu se ştiu prea multe despre relaţia lor ulterioară, dar probabil că a fost uneori controversată.

În timp ce neanderthalienii au dispărut în cele din urmă acum 40.000 de ani, noi suntem acum 8 miliarde de oameni. Cu toate acestea, în timpul convieţuirii lor din Pleistocenul târziu în Eurasia, se ştie că cele două specii de hominizi s-au încrucişat uneori, deoarece mulţi oameni de astăzi încă mai au urme de ADN de Neanderthal. Şi, potrivit unui nou studiu, această relaţie datează chiar mai demult decât s-a crezut, un capitol anterior uitat de mult timp reapărând din indiciile genomului de Neanderthal.

Atunci când oamenii moderni au ajuns în Eurasia în Pleistocenul târziu, sugerează un studiu recent, oamenii de Neanderthal care trăiau acolo purtau deja urme de ADN al speciei omului modern, aparent de la o întâlnire mult mai veche, necunoscută până acum, cu un neam şi mai vechi de oameni moderni din punct de vedere anatomic. Acest lucru ar însemna că unii Homo sapiens s-au aventurat în Eurasia cu mai mult de 250.000 de ani în urmă, raportează autorii studiului, cu mult timp înainte de primele dovezi ale oamenilor moderni de pe continent.

Pentru context, înregistrările fosile indică faptul că specia noastră (Homo sapiens - Omul modern) a evoluat în Africa cu numai 300.000 de ani în urmă. „Am găsit această reflectare a unei încrucişări străvechi în care genele au trecut de la oamenii moderni vechi la oamenii de Neanderthal", scrie Alexander Platt, biolog evoluţionist la Universitatea din Pennsylvania, într-un articol al universităţii. „Acest grup de indivizi a părăsit Africa între 250.000 şi 270.000 de ani în urmă. Ei erau un fel de verişori ai tuturor oamenilor care trăiesc astăzi şi semănau mult mai mult cu noi decât neanderthalienii", spune Platt.

Cercetătorii notează că primii oameni moderni care au ajuns în Eurasia au dispărut mai târziu, iar neanderthalienii au continuat să domine continentul încă aproximativ 200.000 de ani. Cu toate acestea, în genomul neanderthalienilor sunt ascunse rămăşiţe ale acestei întâlniri străvechi. Pentru a descoperi acest lucru, autorii studiului au urmat mai întâi indiciile descoperite de un alt studiu, care a găsit fragmente de ADN asemănătoare cu cele ale omului de Neanderthal - numite regiuni Neanderthal-omologe (NHR) - în mai multe populaţii umane actuale din Africa.

Acest lucru a fost surprinzător, deoarece cele mai multe încrucişări între oamenii moderni şi neanderthalieni au avut loc probabil în Eurasia. Asta a ridicat întrebări cu privire la modul în care ADN-ul omului de Neanderthal, asociat de obicei cu strămoşii eurasiatici, ar putea fi aparent abundent în Africa. Totuşi, prevalenţa reală a NHR în Africa a fost încă neclară. Cercetările anterioare se bazaseră pe un set limitat de genomuri cu un strămoş comun relativ recent în Africa Centrală şi de Vest, notează autorii noului studiu.

Pentru a rezolva acest aspect, ei au analizat o gamă mai largă de genomuri moderne, reprezentând 180 de persoane din 12 populaţii diverse din punct de vedere genetic din Botswana, Camerun, Etiopia şi Tanzania. Cercetătorii le-au comparat cu un genom de Neanderthal provenit de la un individ care a trăit în Munţii Altai din Rusia în urmă cu aproximativ 120.000 de ani. „Acest studiu evidenţiază importanţa includerii unor populaţii diverse din punct de vedere etnic şi geografic în studiile de genetică umană şi genomică", spune autorul principal Sarah Tishkoff, genetician la Universitatea din Pennsylvania.

Folosind o tehnică statistică inedită, cercetătorii au investigat când şi cum au intrat fragmentele de genom NHR în aceste populaţii. Au moştenit oamenii moderni genele de la neanderthalieni şi le-au adus înapoi în Africa? Sau specia noastră a dat aceste gene neanderthalienilor de la bun început? Răspunsul este o parte din ambele, spun cercetătorii, dar mai ales cea de-a doua variantă. NHR au fost găsite în fiecare populaţie testată, ceea ce arată că sunt răspândite în Africa.

Cu toate acestea, cea mai mare parte a acestui ADN „asemănător cu cel de Neanderthal" nu provine de la neanderthalieni, ci de la vechii oameni moderni care au migrat din Africa în Eurasia în urmă cu aproximativ 250.000 de ani. Pe măsură ce noii veniţi s-au încrucişat cu oamenii de Neanderthal, au lăsat o moştenire: până la 6% din genomul neanderthalienilor provine de la primii membri ai speciei noastre, au raportat cercetătorii. Studiul a găsit, de asemenea, dovezi că, în anumite populaţii, genele de Neanderthal au fost introduse de oamenii care au migrat înapoi în Africa din Eurasia, unde strămoşii lor s-au încrucişat probabil cu neanderthalienii.

Variantele genelor provenite de la Homo sapiens sunt localizate în cea mai mare parte în regiunile necodificatoare ale genomului Neanderthal, subliniază cercetătorii, ceea ce sugerează că selecţia naturală le-a eliminat din secţiunile codificatoare - posibil pentru că ADN-ul nostru nu a fost util pentru Neanderthalieni. De asemenea, propriul nostru genom continuă să se desprindă treptat de variantele genetice de la Neanderthalieni, notează ei. „Astfel, o alelă de Neanderthal ar putea funcţiona foarte bine la Neanderthalieni, dar dacă o plasezi într-un genom uman modern, aceasta cauzează probleme. Atât oamenii moderni, cât şi neanderthalienii se debarasează încet de alelele din celălalt grup", spune Platt.

În ciuda încrucişării, oamenii de Neanderthal şi oamenii moderni au evoluat cu unele diferenţe semnificative în timpul celor aproximativ 500.000 de ani care i-au despărţit, şi „eram foarte departe pe calea de a deveni specii distincte", spune Platt. Studiul a fost publicat luna aceasta, în revista Current Biology. În 2022, Premiul Nobel pentru Medicină şi Fiziologie a fost acordat lui Svante Pääbo, un genetician suedez, pentru descoperirile legate de genomul hominizilor dispăruţi şi cercetările sale asupra evoluţiei umane.