O lege total inoportună!

Postat la: 15.04.2022 |

Legea suveranității. Un proiect conceput de o mână de reprezentanți ai societății civile, între care mă număr. Și preluat, spre cinstea lor, de mai mulți parlamentari, care l-au introdus în procesul legislativ. Dar, iată, aflăm că această lege este total inoportună. Și de unde aflăm? De la CSAT. Și ce argumente are CSAT?

Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de către președintele Klaus Iohannis, este o instituție în mare parte militarizată. Nu are, conform Constituției, dreptul la inițiative legislative. Și totuși, de-a lungul timpului, în mod indirect, a inițiat legi. În special în domeniul securității naționale. Fără nicio excepție, aceste acte normative au restrâns drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Cel puțin din acestă perspectivă, CSAT s-a dovedit a fi o instituție nocivă. Nu a apărat democrația. Dimpotrivă. A atacat-o. Să vedem acum de ce această instituție, aflată la degetul mic al președintelui României, apreciază că o lege a suveranității este inoportună.

Întrucât mă număr printre inițiatori, printre cei care au scris o parte însemnată din această lege, îmi voi permite să mă refer succint la spiritul ei. Noi ne-am dat seama, cum cred că și dvs., cei care citiți aceste rânduri v-ați dat seama, că, de la o vreme, suveranitatea României este pusă între paranteze din ce în ce mai groase. Că se atentează la această suveranitate cu succes, din ce în ce mai frecvent și din ce în ce mai multe direcții. Că, în absența unui instrument legal, de natură să apere suveranitatea și să fie invocat de câte ori ea este în pericol, ne dispar literalmente pădurile. Ne dispar pământurile. Ne dispar bogățiile solului, subsolului și platformei continentale. Ne dispar oamenii. Care sunt cele mai importante valori ale acestei națiuni. Ni se duce cultura de râpă. Iar Armata, atâta câtă mai e, o punem în subordinea unui alt stat. Că ne transformăm într-o națiune dronă. Care funcționează pe principiul telecomenzii. A unei telecomenzi butonată în altă parte. Și nu neapărat din dragoste sau atașament față de noi. Și mai vedem cum ne dispare limba. Și cum începem să vorbim o păsărească. Și așa mai departe.

Ei bine, ne-am suflecat câțiva inși mânecile, ne-am pus capul la contribuție, ne-am consultat cu nenumărați specialiști în drept, inclusiv în drept constituțional, și am elaborat acest proiect de lege. Pe care cetățeni din întreaga Românie l-au semnat. Înțelegându-i rostul. Apoi, spre cinstea lor, numeroși parlamentari din mai multe partide și l-au asumat și l-au transformat într-o inițiativă legislativă.

Această inițiativă legislativă trebuie îngropată cât se poate de repede. Pentru că ea atentează la statul „bine făcut", după ce în prealabil a fost „măsurat" de către Klaus Iohannis. Pas cu pas. Legea suveranității trebuie aruncată la gunoi. Cel puțin așa a decis prima instituție consultată. Care este CSAT. CSAT consideră și îndrăznește să și scrie acest lucru, că Legea suveranității este inoportună. De ce este ea inoportună? Pentru că ne-am afla în război. Numai că, oficial, noi nu ne aflăm în război. Războiul propriu zis e doar în capul președintelui Klaus Iohannis. Dar să admitem că e război. Dacă e război în România, e război și în celelalte state de la granița de Est a Europei. Și pentru toate celelalte state NATO. Care ne zăpăcesc de ani de zile, vorbindu-ne despre excepționalul lor set de valori. Acest set de valori prevede între altele faptul că societățile pe care din reflex le denumim democratice sunt eminamente civile. Sunt demilitarizate. Cu excepția Armatei, în statele care pretind că împărtășesc acest set de valori, conducerea statului este încredințată unor civili. Pe toate palierele. Inclusiv ministrul Apărării este civil. Ca să nu mai vorbim despre premieri. Dar CSAT consideră că una dintre prevederile importante ale Legii suveranității, care se referă la demilitarizarea serviciilor secrete, este inoportună, pentru că ne aflăm în război. Doar că războiul, admițând că el există, nu este veșnic. În timp ce Legea suveranității este o proiecție peste timp. Ar trebui să fie valabilă și atunci când nu e război. În toate statele care pretind că respectă faimosul set de valori, serviciile secrete sunt civile. Numai în România ele funcționeză pe structuri militare. Și, conform CSAT, este inoportun să renunțăm la asemenea practici. Ca să traduc: e inoportun să ne aliniem la principiile promovate de Alianța Nord-Atlantică.

Și uite așa, rând pe rând, plimbat dintr-o instituție în alta, proiectul Legii suveranității va fi făcut praf și pulbere. Din simplul motiv că ne-am obișnuit să trăim fără suveranitate. Că ne place să fim drone.

Ei bine, într-un stat cu adevărat democratic, oamenii ar ieși în stradă pentru a-și apăra suveranitatea. Unii și-ar da chiar viața pentru asta. Dar se pare că cetățenii sunt ei înșiși anesteziați. Altfel nu le-ar permite unora să atenteze la suveranitatea statului. Și ar pune presiune, o presiune infernală, pretuntindeni în țară, pe cei care îi reprezintă în Parlament. I-ar monitoriza. Și le-ar cere răspicat să promoveze această lege, fără să o schilodească, în regim de maximă urgență. Și asta mai ales pentru că, în proximitatea granițelor noastre, se desfășoară un război.

Sorin Rosca Stanescu