Oppenheimer: "A venit sfârșitul globalizării. Lumea intră într-un nou super ciclu diferit față de tot ce știam"

Postat la: 09.01.2024 |

Economia globală intră într-un nou "super ciclu", inteligenţa artificială şi decarbonizarea fiind factori determinanţi, potrivit lui Peter Oppenheimer, şeful cercetării macro în Europa la Goldman Sachs.

"Ne îndreptăm în mod clar spre un super ciclu diferit", a spus el luni pentru emisiunea "Squawk Box Europe" de la CNBC. Superciclurile sunt definite în mod obişnuit ca perioade lungi de expansiune economică, adesea însoţite de creşterea PIB-ului, cerere puternică de bunuri care duce la preţuri mai mari şi niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă.

Cel mai recent super ciclu semnificativ pe care l-a experimentat economia mondială a debutat la începutul anilor 1980, a spus Oppenheimer, discutând conţinutul din noua sa carte "Any Happy Returns". Acesta a fost caracterizat de ratele dobânzilor şi de un vârf al inflaţiei, înainte de o perioadă lungă de decenii de scădere a costurilor de capital, a inflaţiei şi a dobânzilor, precum şi a politicilor economice precum dereglementarea şi privatizarea, a explicat el.

Între timp, riscurile geopolitice s-au atenuat şi globalizarea a devenit mai puternică, a remarcat Oppenheimer. Dar nu toţi aceşti factori sunt acum pregătiţi să continue aşa cum au fost, a adăugat el. "Nu este probabil să vedem ca ratele dobânzilor să scadă la fel de agresiv în următorul deceniu sau cam aşa ceva, vedem o oarecare retragere din globalizare şi, desigur, vedem şi tensiuni geopolitice crescute" , a explicat el.

Războiul Rusia-Ucraina, tensiunile dintre SUA şi China legate în mare parte de comerţ şi conflictul Israel-Hamas, care stârneşte îngrijorări în Orientul Mijlociu larg, sunt doar câteva teme geopolitice de care pieţele s-au îngrijorat în ultimele luni şi ani. În timp ce evoluţiile economice actuale ar trebui, teoretic, să conducă la încetinirea ritmului rentabilităţii financiare, există şi forţe care ar putea avea un impact pozitiv, şi anume inteligenţa artificială şi decarbonizarea, a spus Oppenheimer.

AI este încă în stadiile incipiente, a explicat el, însă, deoarece este folosită din ce în ce mai mult ca bază pentru noi produse şi servicii, ar putea duce la "un efect pozitiv" pentru stocuri, a spus el. Subiectul fierbinte al inteligenţei artificiale şi al productivităţii, care a mers adesea mână în mână cu dezbaterile şi preocupările legate de înlocuirea sau schimbarea locurilor de muncă umane, va avea probabil un impact asupra economiei.

"Al doilea lucru este [că] nu am văzut încă şi cred că suntem relativ încrezători că vom vedea o îmbunătăţire a productivităţii pe fondul aplicaţiilor AI, care ar putea fi pozitivă pentru creştere şi desigur pentru marje", a spus Oppenheimer. În ciuda faptului că AI şi decarbonizarea sunt ambele concepte relativ noi, există paralele istorice, a explicat Oppenheimer. Una dintre perioadele istorice care iese în evidenţă este începutul anilor 1970 şi începutul anilor 1980, despre care el a spus că "nu sunt atât de diferite" de evoluţiile actuale.

Accelerarea inflaţiei şi a ratelor dobânzilor au fost probabil probleme mai structurale decât în prezent, a spus el, cu toate acestea, factori precum tensiunile geopolitice în creştere, creşterea taxelor şi reglementarea îmbunătăţită par similari. "Ca urmare a acestui şoc dublu extraordinar pe care probabil îl vom vedea, şoc pozitiv al inovaţiei tehnologice într-un ritm foarte rapid, împreună cu restructurarea economiilor pentru a trece spre decarbonizare, cred că este o perioadă care seamănă mai mult cu ceea ce am văzut în sfârşitul secolului al XIX-lea", a spus el.

Modernizarea şi industrializarea alimentate de infrastructură şi dezvoltări tehnologice, alături de creşteri semnificative ale productivităţii, marchează această perioadă istorică. În mod crucial, aceste paralele istorice pot oferi lecţii pentru viitor, a subliniat Oppenheimer.