Politico: COVID poate afecta grav creierul. Pacienții prezintă risc mai mare de psihoză, demență și "ceață cerebrală"!

Postat la: 18.08.2022 | Scris de: ZIUA NEWS

Pacienții care se recuperează în urma unei infecții cu coronavirus suferă de rate crescute de probleme neurologice și psihologice, potrivit unui studiu observațional de amploare publicat joi.

Cercetătorii de la Universitatea Oxford au analizat peste un milion de dosare de pacienți și au descoperit că, la doi ani de la infecție, pacienții care s-au recuperat de la COVID-19 prezintă un risc mai mare de psihoză, demență și "ceață cerebrală", în comparație cu pacienții care s-au recuperat de la alte boli respiratorii. Pentru unele simptome, a existat o creștere inițială care s-a stabilizat. Anxietatea și depresia au scăzut până la rate în concordanță cu alte boli respiratorii după două luni, arată Politico.

Dar, în cazul "ceții cerebrale", de exemplu, adulții cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani care s-au vindecat de COVID-19 au suferit de aceasta la o rată cu 16 % mai mare decât pacienții cu alte boli respiratorii. Diferența a fost mai accentuată în cazul celor cu vârsta de peste 65 de ani, unde s-a constatat un risc crescut și pentru psihoză și demență.

Datele, provenite în principal de la pacienți din SUA, arată că și minorii sunt afectați. Copiii care au luat COVID-19 au fost de două ori mai susceptibili de a suferi de epilepsie sau de o criză și de trei ori mai susceptibili de a dezvolta o tulburare psihotică, comparativ cu cei care se vindecă de o boală respiratorie, chiar dacă riscul absolut al afecțiunilor rămâne scăzut. Studiul, publicat în The Lancet Psychiatry, a arătat că și varianta mai blândă Omicron a coronavirusului, care este dominantă în prezent, prezintă riscuri similare pe termen lung.

Maxime Taquet, unul dintre autorii studiului, a precizat că în studiu au fost incluși doar pacienții care au fost suficient de bolnavi pentru a intra în sistemul de sănătate și a primi un diagnostic COVID-19, ceea ce îi subestimează pe cei care au doar simptome ușoare. Cu toate acestea, același lucru este valabil și pentru grupul de comparație format din pacienți recuperați de alte boli respiratorii.

Studiul a urmărit "să scoată la iveală ceea ce COVID, ca virus, îți face în mod specific, față de ceea ce ar putea face alți viruși care afectează aceeași parte a corpului într-un mod în general similar", a declarat autorul său principal, Paul Harrison. Acesta a adăugat că studiul nu a fost conceput pentru a identifica mecanismul biologic prin care virusul provoacă riscul crescut de tulburări psihologice și neurologice.

Lucrarea se adaugă la numărul tot mai mare de dovezi care indică daunele de lungă durată provocate de coronavirus. Problema a devenit o preocupare pentru guverne, care cheltuiesc bani pentru a cerceta și a trata grupul de simptome cunoscut informal sub numele de "COVID lung", o etichetă care include atât probleme neurologice, cât și oboseală și dificultăți de respirație.

Institutul pentru Metrici și Evaluare în Sănătate estimează că 3,7 la sută dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă un simptom post-COVID, a declarat Janet Diaz, responsabilul OMS pe această temă. Vorbind miercuri la o conferință, ea a spus că gravitatea medie a afecțiunilor post-COVID este echivalentă cu cea a afecțiunilor resimțite de pacienții cu dureri severe la nivelul gâtului, cu boala Crohn sau cu consecințele pe termen lung ale unei leziuni cerebrale traumatice.