• Tweet

Alegerile prezidenţiale s-au încheiat, iar guvernul Orban se află în faţa primelor provocări majore: rectificarea bugetară ce trebuie aprobată de membrii Executivului până la sfârşitul acestei săptămâni şi majorarea salariului minim.

Premierul Ludovic Orban a declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, că, astăzi, Guvernul va finaliza formulele care stau la baza propunerilor privind creşterea salariului minim, după care vor fi declanşate negocierile cu partenerii sociali.

Şeful Executivului a declarat: "Nu pot să vă spun dacă salariul minim pe economie va fi majorat cu 7,2% sau cu alt procent, pentru că acesta va fi stabilit şi în urma negocierilor pe care le vom avea cu partenerii sociali: patronatele şi sindicatele. Aşteptăm punctele de vedere ale acestora şi abia apoi vom stabili cu cât se va majora salariul minim pe economie. În ceea ce ne priveşte pe noi, până luni (n.r.-astăzi) vom avea scenariile şi formulele care stau la baza propunerilor pe care le formulăm, care se bazează pe realităţi economice, pe indicatori economici obiectivi. Evident, vom vedea în dezbaterile pe care le avem cu societatea civilă, cu patronatele, cu sindicatele, care va fi rezultatul, ce argumente au şi ei privitor la salariul minim pe economie şi vom ajunge la un rezultat, aşa cum ne-am propus, cât mai aproape de 30 noiembrie. Adică, până la finalul lunii noiembrie, am vrea să ajungem la un rezultat pentru ca mediul de afaceri şi angajaţii să ştie foarte clar care va fi salariul minim brut în 2020".

Amintim că la mijlocul săptămânii trecute, pe pagina oficială de Facebook a Guvernului premierul susţinea că sunt premise ca majorarea să fie cu 7,2% faţă de valoarea actuală.

Ulterior, Violeta Alexandru, ministrul Muncii, a precizat că Executivul are în vedere trei formule de calcul cu privire la creşterea salariului minim pe economie. Ministrul de resort a declarat: "Va fi o creştere, acum lucrăm la scenariile care să arate care este cuantumul acestei creşteri. Va fi cu siguranţă o creştere, dar scenariile pe care lucrăm ne arată diferite tipuri de creşteri. Decizia finală se va lua după şedinţa de marţi (n.r.- mâine) a Consiliului Naţional Tripartit, iar consultările mele vor continua şi în zilele următoare. Nu punem partenerii sociali în faţa unei decizii de care să ia act, ci ne prezentăm în faţa domniilor lor cu cel puţin trei scenarii, explicând avantajele şi dezavantajele sub aspectul impactului bugetar, sub aspectul evoluţiei pieţei muncii, astfel încât să luăm împreună cea mai bună decizie".

În afara discuţiilor privind viitoarea valoare a salariului minim pe economie, în cursul acestei săptămâni, Guvernul ar trebui să adopte o ordonanţă de urgenţă privind cea de-a doua rectificare bugetară pe acest an. În urmă cu zece zile, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a anunţat că rectificarea bugetară trebuie să fie făcută până la sfârşitul lunii noiembrie şi a precizat că ar dori ca aceasta să fie adoptată în şedinţa Guvernului din 26 sau 27 noiembrie.

Înainte de a pune bazele rectificării bugetare, premierul Ludovic Orban şi ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, au avut mai multe întâlniri cu structurile reprezentative a unităţilor administrativ-teritoriale.

La întâlnirea cu reprezentanţii Asociaţiei Oraşelor din România (AOR), membrii Guvernului au discutat des-pre imposibilitatea de închidere a anului bugetar 2019 pentru 43 de oraşe mici, necesitatea asigurării resurselor financiare pentru plata lucrărilor executate prin programele finanţate prin Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei Publice şi remedierea dificultăţilor în faţa cărora au fost puse oraşele mici şi medii în ultimii ani.

După întâlnirea cu delegaţia AOR, dar şi cu reprezentanţii Asociaţiei Municipiilor din România - care s-au plâns de insuficienţa bugetelor locale în privinţa cheltuielilor care trebuie efectuate, în special cu asistenţa socială - ministrul Florin Cîţu a declarat: "Primesc din ţară, de la foarte multe primării, solicitări legate de cheltuielile de funcţionare, de restanţele la utilităţi şi cheltuielile pentru persoanele cu dizabilităţi. Acolo sunt problemele cele mai mari. Ne uităm cum să le includem la rectificare şi, după aceea, pentru distribuire, din punctul nostru de vedere, nu cred că există un criteriu, (...) că nu este vina unor primării că n-au avut banii aceia".

Referitor la rectificarea bugetară, premierul Ludovic Orban a declarat, la finalul săptămânii trecute, că Guvernul vrea să adopte până la sfârşitul lunii noiembrie rectificarea bugetară, el adăugând că "altfel e bai mare" pentru că sunt multe instituţii, atât guvernamentale, cât şi din administraţia locală, aproximativ 20% din total, care nu au bani suficienţi până la sfârşitul anului să-şi plătească salariile şi cheltuielile de funcţionare.

Orban a precizat: "Sunt foarte multe instituţii, inclusiv guvernamentale, care nu au bani suficienţi până la sfârşitul anului, să-şi plătească salarii, să-şi plătească cheltuieli de funcţionare. La fel, foarte multe primării. La nivelul comunelor nu am făcut o evaluare, dar cel puţin pe oraşe, 43 de oraşe nu au banii pentru a încheia exerciţiul financiar, făcând toate plăţile pentru cheltuielile de funcţionare. Probabil, comunele sunt mai multe, estimarea noastră este că cel puţin 20% din localităţi nu au veniturile necesare şi, din păcate, au început să afecteze drepturi ale cetăţenilor, că fostul guvern le-a pasat responsabilitatea cheltuielilor sociale, în schimb nu le-a alocat resursele financiare necesare pentru a plăti indemnizaţiile pentru persoanele cu dizabilităţi, salariile asistenţilor personali. Deja sunt afectate persoane vulnerabile care, practic, trăiesc, îşi asigură subzistenţa din aceste venituri, şi nu putem accepta situaţia asta".

Menţionăm că, în afara acestor teme majore, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, se va mai confrunta în cursul acestei săptămâni cu o problemă: moţiunea simplă pe care PSD a anunţat că o va depune împotriva sa. Acesta este acuzat de devalorizarea monedei naţionale în raport cu euro, din cauza declaraţiilor pe care le-a făcut cu privire la lipsa banilor din Fondul de rezervă al Guvernului, cu privire la depăşirea ţintei de deficit bugetar şi la lipsa unor venituri bugetare, din care 11 miliarde lei nu au fost colectate de ANAF. În legătură cu moţiunea simplă, Cîţu a precizat că, în momentul în care ea se va discuta în Parlament, va duce în Legislativ toţi directorii din Ministerul Finanţelor Publice care vor certifica faptul că fostul premier Viorica Dăncilă şi fostul ministru de resort Eugen Teodorovici cunoşteau încă din luna martie că în acest an bugetul de stat nu se va încadra în ţinta de deficit de 3% stabilită cu Comisia Europeană.