• Tweet

În plină epidemie de rujeolă, iar săptămâna trecută am înregistrat și două cazuri de difterie, o boală eradicată acum 34 de ani. România face, din păcate, un salt uriaș în trecut, iar dacă rata de vaccinare va continua să scadă, ne vom trezi, spun specialiștii, în fața unor boli care acum sute de ani au decimat populația lumii.

Să te îmbolnăvești de difterie în anul 2023 pare de domeniul fantasticului, ceva greu de imaginat. Dar, iată, este posibil. Medicii de familie, infecționiștii și epidemiologii români trag un mare semnal de alarmă: se trezesc la viață virusuri și bacterii de care am uitat și riscăm să murim din cauza unor boli obscure, eradicate aproape în întreaga lume.

Recent, la Spitalul de Boli Infecțioase „Matei Balș" din Capitală au fost internate două persoane cu difterie cutanată. Este vorba despre doi bărbați de 38 de ani, respectiv 40 de ani, consumatori de droguri și infectați cu HIV. În prezent, doar un singur pacient a mai rămas internat, iar starea de sănătate a acestuia este bună. „Cei doi pacienți erau cu imunitate compromisă. Este și motivul pentru care s-a lipit microbul de ei", a explicat pentru adevarul.ro medicul infecționist Cătălin Apostolescu, managerul Institutului „Matei Balș".

Iar pericolul ca boala să se răspândească rapid este mare, mai spune specialistul. „Partea proastă este că vorbim despre același microb care se instalează ori în gât, ori pe piele. Nu sunt tulpini diferite. Și dacă începe să circule în România, e de prevăzut că vom avea și cazuri de difterie clasică. Acesta este și motivul pentru care DSP-ul a trimis acum două săptămâni o notă către toate spitalele, să fie atenți doctorii să pună mâna să recitească «difteria»", arată Apostolescu. Specialistul vine însă și cu o veste bună. „Riscul există, însă faptul că au trecut de atunci două săptămâni și nu au mai apărut cazuri înseamnă că cei doi pacienți nu au transmis mai departe."

Cât despre ce ne-ar putea aștepta în viitor, medicul infecționist nu este deloc optimist. Acesta a explicat că dacă rata de vaccinare se va menține la acest nivel atât de scăzut sau, mai grav, va scădea în continuare, ținând cont și de faptul că suntem vecini cu Războiul din Ucraina, da, există riscul unei epidemii în următorii ani. „Foarte mulți ucraineni fug din zonele de conflict și ajung la noi în țară. Nu știm nimic despre istoricul medical al acestor oameni, dacă au fost sau nu vaccinați, dacă sunt sau nu purtători de bacil difteric. Să nu uităm că în Ucraina, în ultimi 20-30 de ani, au existat permanent focare de difterie. Ultimele, acum patru, cinci ani, înainte de pandemie, fusese o alertă chiar la granița cu România", mai spune Cătălin Apostolescu.

Și epidemiologul Emilian Popovici este de părere că războiul din Ucraina este un factor extrem care crește riscul răspândirii bolii dincolo de granițele acestei țări. „Aprovizionarea cu apă, cu alimente, cu medicamente, cu vaccinuri bulversează toată societatea și favorizează apariția epidemiilor în general. Într-o țară care se află în război poate apărea orice", a explicat Popovici. În război, spune acesta, nu mai ai niciun control. Prin urmare, autoritățile din România ar trebui să fie foarte atente, căci un transfer de agenți patogeni într-un context de vaccinare scăzută poate genera probleme.

Mai mult decât atât, autoritățile ar trebui să fie atente la anumite semnale care anunță viitoarea epidemie. „Starea epidemică nu se manifestă brusc, din prima, și în forma cea mai gravă. Dacă, de exemplu, vorbim despre o epidemie de hepatită virală, mai întâi apar bolile diareice, care îți arată că ai o problemă la aprovizionarea cu apă potabilă. Dacă nu iei măsuri, atunci următoarea chestie care apare este chiar această epidemie de hepatită. La gripă, mai întâi crește numărul de viroze respiratorii, apoi crește numărul de pneumonii, după aia începe gripa", atenționează epidemiologul. Prin urmare, și o eventuală epidemie de difterie vine înainte cu anumite semnale: „Deja avem două forme localizate de difterie cutanată. Iar semnalul de alarmă e faptul că avem populație nevaccinată. Mie, personal, nu-mi sună bine. Eu spun atât: faptul că nivelul de acoperire vaccinală este scăzut, coroborat cu faptul că avem deja două cazuri, eu zic că avem un semnal de alarmă la pătrat!".

Trebuie acționat, avertizează dr. Popovici. Și repede. Nu mai este timp de pierdut: „Autoritățile trebuie să informeze populația cu privire la programul de imunizare și să-i combată de antivacciniști".

Vaccinarea este singura metodă de luptă împotriva acestei boli. Vorbim despre vaccinarea copiilor, dar și a adulților. Dacă cei mici sunt vaccinați prin Programul Național de Vaccinare și există o schemă clară, adulții se pot imuniza o dată la 10 ani, spun medicii. Dr. Emiliana Costiug, președinta Asociației Medicilor de Familie din Cluj a explicat că, din păcate, până acum, la noi în țară nu au fost respectate recomandările OMS privind vaccinarea adultului. De cele mai multe ori, vaccinarea se încheia la 14 ani cu ultimul rapel de difterie, tetanos și tuse convulsivă. „Recomandarea forurilor internaționale este de repetare a acestui rapel din 10 în 10 ani la adulți tocmai pentru a ne proteja. Vaccinul făcut la 14 ani nu ne mai oferă protecție."

Vaccinarea se efectuează de către medicul de familie. Vaccinul, însă, trebuie cumpărat de pacient, din farmacie. „De la 1 decembrie, anumite categorii de pacienții adulți beneficiază de un preț compensat 100% pentru vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular pentru adult (dTPa)", a mai spus medicul.

Dr. Costiug recunoaște însă că, deocamdată, nu a avut pacienți care să fi solicitat imunizarea împotriva difteriei. „Au fost în anii trecuți pacienți care s-au imunizat împotriva difteriei pentru că urmau să călătorească în țări cu risc. Însă, pentru că acest vaccin nu se află în regulamentul sanitar internațional, atunci nici cererea nu este foarte mare", a mai explicat medicul.

Autoritățile trebuie să aibă în vedere nu numai vaccinarea copiilor, ci și a adulților pentru a preveni apariția unei epidemii, este de părere și dr. Emilian Popovici. „Din păcate, la noi în țară, nimeni nu discută despre vaccinarea adulților. O să vedeți că dintre persoanele de 24 de ani aproape niciuna nu și-a făcut un rapel pentru difterie sau tetanos. Oamenii nici nu știu că trebuie să se imunizeze."

Difteria este o boală infecțioasă acută și transmisibilă aerogen. Bacteria poate pătrunde în organism pe două căi: oral și cutanat. „În ambele cazuri, incubația este de scurtă durată, până într-o săptămână. Toxina este secretată de către microb. Indiferent unde se înmulțește acesta, în gât sau pe piele. Este adevărat, difteria tipică are ca poartă de intrare amigdalele. Dar poate să existe și o cale de intrare cutanată, printr-o leziune care se infectează cu bacil difteric", a mai explicat medicul infecționist. În acest caz, pe piele, în zona afectată, se vor observa ulcerații acoperite de niște false membrane. „Vorbim de coji foarte groase, seamănă cu șoriciul de porc și sunt de culoare gălbuie", a mai explicat dr. Apostolescu.

Difteria cutanată este la fel de gravă ca și cea clasică, tipică, mai spune medicul. „Pentru că toxina se eliberează în tot organismul. Poate afecta inima, iar atunci pacientul ajunge la insuficiență cardiacă, poate afecta creierul și sistemul nervos ducând la diverse paralizii. Singura diferență: cei cu difterie cutanată nu fac complicațiile respiratorii ale difteriei"

Tratamentul este cu antibiotice. „Vorbim despre eritromicină. Cât despre șansele de vindecare... depinde de stadiul în care se află boala. Depinde câtă toxină a fost eliberată", a mai spus dr. Cătălin Apostolescu.

Cât despre complicațiile difteriei, „acestea pot conduce la deces în aproximativ 5%-10% dintre cazuri, rata de mortalitate fiind mult mai mare în cazul copiilor", a declarat medicul epidemiolog Emilian Popovici. „Toxina eliberată de bacterie poate ataca și alte organe, predispuse fiind rinichii, inima și sistemul nervos. Astfel, printre cele mai periculoase complicații ale difteriei se numără miocardita, nevrita, insuficiența cardiacă respiratorie, hipertensiunea arterială, paralizia, deteriorarea rinichilor care nu-și mai pot îndeplini funcțiile."

Ultimul caz de difterie a fost înregistrat în România în anul 1989. Acest tip de difterie se previne prin vaccinare încă din primul an de viață, cu vaccinul inclus în Programul Național.