• Tweet

Poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Timişoara, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. - S.T. Timişoara, fac duminică 44 de percheziţii domiciliare, în judeţele Arad, Bihor, Hunedoara, Alba, Sibiu, inclusiv la sediile şi punctele de lucru ale unor firme, fiind vizaţi membrii unui grup infracţional organizat, specializat în introducerea fără drept în ţară de deşeuri provenite din spaţiul intracomunitar, în scopul obţinerii de beneficii financiare substanţiale.

Pe parcursul activităţii de urmărire penală, au fost depistate 57 de astfel de transporturi, însumând peste 1.500 de tone de deşeuri. Aproximativ 80 de persoane urmează să fie duse la audieri, la DIICOT Timişoara.

"La data de 1 octombrie 2023, poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Timişoara, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. - S.T. Timişoara, efectuează 44 de percheziţii domiciliare, în judeţele Arad, Bihor, Hunedoara, Alba, Sibiu, inclusiv la sediile şi punctele de lucru ale unor persoane juridice, într-un dosar penal privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, contradandă în formă calificată, complicitate la contrabandă în formă calificată, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals. Din cercetări a reieşit că, începând cu anul 2021, în zona de vest a ţării (judeţele Timiş, Arad, Bihor şi Hunedoara), precum şi în municipiul Bucureşti, mai multe persoane s-ar fi constituit într-un grup infracţional organizat, specializat în introducerea fără drept în ţară de deşeuri provenite din spaţiul intracomunitar, în scopul obţinerii de beneficii financiare substanţialE", transmite IGPR.

Deşi, potrivit OUG nr. 195/2005, privind protecţia mediului, „Introducerea pe teritoriul României a deşeurilor de orice natură, în scopul eliminării acestora, este interzisă", sub pretextul efectuării unor operaţiuni de valorificare/reciclare, membrii grupului infracţional, pe fiecare palier sau nivel de execuţie, ar fi acţionat pentru introducerea ilegală în ţară a deşeurilor, punând astfel în pericol sănătatea populaţiei şi mediul înconjurător.

Aceştia ar fi profitat şi de faptul că în România preţul de procesare şi reciclare a deşeurilor (80 lei/tona), este unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, urmărind astfel să obţină în mod facil câştiguri financiare importante.

Pe primul palier al grupului s-au aflat intermediarii sau brokerii de deşeuri (conform OUG nr. 92/2021, privind regimul deşeurilor, „broker" este orice întreprindere care se ocupă de valorificarea sau eliminarea deşeurilor în numele altor persoane, inclusiv brokerii care nu intră fizic în posesia deşeurilor), care s-ar fi ocupat de importuri de deşeuri, disimulate ca făcând parte din categoria celor care pot fi supuse reciclării/valorificării.

Importurile s-ar fi efectuat de la societăţi comerciale din mai multe ţări europene, iar disimularea s-ar fi realizat şi prin falsificarea documentele însoţitoare, în care s-au făcut menţiuni nereale, în sensul că materialele transportate fac parte din categoria celor care pot fi supuse recuperării/reciclării.

Cel de al doilea palier al grupului infracţional ar fi fost reprezentat de transportatori români, care s-ar fi deplasat la sediile sau punctele de lucru ale firmelor comunitare, de regulă în Italia, unde ar fi procedat la încărcarea deşeurilor, în vederea reciclării/recuperării în ţară.

Actele de transport şi documentele însoţitoare ar fi fost întocmite cu menţiuni nereale, potrivit cărora deşeurile încărcate vor fi supuse operaţiunilor de valorificare/recuperare.

Pentru a reduce cheltuielile cu procesarea deşeurilor, cei mai mulţi operatori comunitari ar fi procedat la colectarea nediferenţiată (pe categorii) a deşeurilor şi încărcarea mijloacelor de transport ale transportatorilor români cu deşeuri care nu puteau face obiectul recuperării/reciclării sau cu deşeuri municipale, fapt interzis de normele europene, precum şi de legislaţia naţională.

Astfel, ignorând cu bună ştiinţă preverile OUG nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, transportatorii români ar fi încărcat, transportat şi introdus în ţară deşeuri care nu puteau face obiectul reciclării.

Pe cel de-al treilea palier al grupării, s-ar fi aflat administratorii şi societăţile care au ca obiect de activitate valorificarea/reciclarea deşeurilor.

Conform anchetatorilor, operaţiunile de valorificare/recuperare a deşeurilor sunt enumerate în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 noiembrie 2008, privind deşeurile şi în ANEXA 3 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, şi sunt notate cu coduri, de la R1, până la R13. În ANEXA 7 din cel de-al doilea act normativ, sunt enumerate operaţiunile de eliminare/distrugere a deşeurilor, notate cu cod D (de la D1 până la D15) activităţi care pot fi realizate pe teritoriul naţional numai cu deşeuri provenind din ţară.

Potrivit art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, din data de 14 iunie 2006, privind transferurile de deşeuri, operaţiunile intracomunitare sunt însoţite de documentul informativ însoţitor pentru transporturile de deşeuri (Anexa VII) care conţine informaţiile despre deşeurile care fac obiectul recuperării (persoana care organizează expediţia, importatorul, cantitatea efectivă, data transferului, transportatorii, producătorul deşeurilor, instalaţia de recuperare, operaţiunea de recuperare, denumirea uzuală a deşeului, identificarea deşeului, ţările implicate în export, tranzit şi destinaţie, declaraţia persoanei care organizează transferul, semnătura de primire a deşeurilor, transferul primit de către instalaţia de recuperare).

Membrii grupului infracţional organizat ar fi acţionat pentru a ascunde trasabilitatea deşeurilor, prin atestarea nereală în documentul informativ însoţitor pentru transporturile de deşeuri, a instalaţiei de reciclare/recuperare şi a operaţiunii de recuperare la care urma să fie supus deşeul.

"De asemenea, în unele situaţii, deşi încărcătura era formată din deşeuri, transportatorii, cu sprijinul intermediarilor, ar fi atestat în mod nereal în documentele însoţitoare că transportă materie primă, astfel că s-au prezentat la intrarea în ţară în punctele de trecere a frontierei în care nu activau funcţionarii de mediu, încălcând astfel prevederile Ordinului nr. 1736/2022 din 27 iunie 2022 cu privire la raportarea introducerilor în ţară de deşeuri în Sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor (SIATD) şi prevederile Ordinul nr. 831/49/2022 cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat obligatorii pentru transferurile comunitare de deşeuri.

După introducerea nelegală în ţară a deşeurilor, membrii grupului infracţional ar fi acţionat pentru ştergerea urmelor infracţiunii de contrabandă calificată, procedând la influenţarea trasabilităţii, pentru a ascunde provenienţa deşeurilor şi la transportarea lor la diferite societăţi care deţineau instalaţii de reciclare/recuperare. Pe parcursul activităţii de urmărire penală, au fost depistate 57 de astfel de transporturi, însumând peste 1.500 de tone de deşeuri. Pentru alte transporturi depistate la intrarea în ţară, nu a fost permis accesul pe teritoriul României", afirmă anchetatorii.

Pentru a reduce riscul de a fi descoperiţi de organele de control, transportatorii ar fi acţionat numai la finele săptămânii şi de regulă noaptea, încerând să profite de oboseala acumulată de cei care efectuează controalele şi de faptul că în acele intervale orare funcţionarii de mediu lipsesc din punctele de trecere a frontierei, urmând să fie sesizaţi de poliţiştii de frontieră în cazul unor bănuieli cu privire la neconformitatea transporturilor.

La sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Timişoara vor fi duse aproximativ 40 persoane, în vederea audierii.

Activităţile sunt realizate cu sprijinul poliţiştilor din cadrul brigăzilor de combatere a criminalităţii organizate Cluj, Oradea, Alba Iulia, serviciilor de combatere a criminalităţii organizate Arad, Hunedoara şi Sibiu, specialiştilor din cadrul ANAF şi comisarilor Gărzii Naţionale de Mediu.

Acţiunea beneficiază de sprijinul jandarmilor din cadrul grupărilor mobile de jandarmi din Timişoara şi Cluj şi inspectoratelor judeţene de jandarmi din Arad, Bihor, Alba şi Sibiu.

Pe parcursul investigaţiilor şi cercetărilor efectuate, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră a acordat sprijin prin I.T.P.F. Oradea, S.T.P.F. Borş şi S.T.P.F. Nădlac.

Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcţia Operaţiuni Speciale din Poliţia Română şi de Biroul Tehnic şi de Criminalistică din cadrul D.I.I.C.O.T.