• Tweet

Statul român este obligat să adopte o legislație pentru recunoașterea cuplurilor de același sex. Colegiul de judecători ai Marii Camere a CEDO a respins contestația făcută de Guvernul de la București asupra deciziei istorice pronunțate în luna mai de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin care statul român e obligat să adopte o legislație pentru recunoașterea cuplurilor de același sex.

În luna august, statul român a atacat la Camera Superioară decizia CEDO din 23 mai care obligă România să recunoască prin lege și să protejeze drepturile cuplurilor formate din persoane de același sex care vor să devină oficial o familie. Ministerul Afacerilor Externe este instituţia care exercită, în numele Guvernului, prerogativele de agent guvernamental în faţa CEDO. Marea Cameră a CEDO a respins însă solicitarea României de rejudecare a cauzei, conform site-ului CEDO.

„Practic, hotărârea este acum definitivă și executabilă. Autoritățile trebuie să ofere o formă de protecție juridică cuplurilor homosexuale, conform standardelor CEDO. Aceste standarde nu te obligă să recunoști o căsătorie între aceste cupluri, ci măcar un parteneriat civil. Acesta este minimum", a explicat un expert pentru HotNews.ro.

Accept: „Hotărârea CEDO privind protecția și recunoașterea legală a familiilor LGBT din România este definitivă și trebuie implementată urgent"
Și Asociația Accept a anunțat că obligația României de a proteja și recunoaște familiile formate din persoane de același sex este reconfirmată de Colegiul de judecători ai Marii Camere, care a respins contestația depusă de Guvernul României în cazul Buhuceanu și Ciobotaru și de alte 20 de familii împotriva României.

„Astfel, Hotărârea CEDO pronunțată în luna mai a acestui an rămâne definitivă, la fel ca obligația pozitivă a Guvernului și Parlamentul României de a adopta măsuri urgente care să asigure protecția și recunoașterea legală a tuturor familiilor. Nu mai există căi de atac prin care statul să se sustragă de la obligațiile pe care le are față de proprii cetățeni. Este momentul ca România să facă pasul firesc, pentru care majoritatea populației se declară pregătită.
Zeci de mii de români au așteptat încrezători concluzia Colegiului de judecători ai Marii Camere, format din reprezentanți ai țărilor membre, după ce Guvernul a hotărât să amâne implementarea Hotărârii CEDO care-l găsește vinovat pentru încălcarea Articolului 8 al Convenției Europene, privind viața de familie. Declarația de inadmisibilitate a contestației nu a întârziat să apară, valorile europene fiind clare și asumate de majoritatea covârșitoare a statelor membre. Cu toate acestea, realitatea arată că fiecare zi în care România a întârziat să ia măsuri a adus prejudicii reale cuplurilor formate din persoane de același sex.
Atitudinea statului român față de această problemă urgentă cu care se confruntă familiile LGBT este o dovadă de nepăsare care afectează România pe mai multe paliere. Dincolo de nerespectarea angajamentelor luate de România față de partenerii europeni în baza convențiilor și tratatelor la care este parte, cei care au de suferit din cauza lipsei unei legislații care să asigure protecție și recunoaștere familiilor formate din persoane de același sex rămân, în continuare cetățenii. Tratamentul la care statul îi supune este unul nedemn și profund condamnabil", spun reprezentanții Accept.

Conform acestora, deși formează familii bazate pe iubire și respect reciproc și își îndeplinesc toate obligațiile și îndatoririle în fața statului, „persoanele LGBT sunt condamnate la invizibilitate și nesiguranță în lipsa unor legi adaptate realităților sociale". Nu se pot vizita la spital, nu pot moșteni bunurile obținute împreună de-a lungul vieții, nu pot beneficia de asigurarea de sănătate a partenerului în cazul în care celălalt partener nu are o sursă de venit.

,,Încercarea statului român de amâna încă o dată recunoașterea și protecția familiilor noastre a eșuat. Nu mai există absolut nici un motiv care ar putea fi invocat pentru a justifica continuarea discriminării prin lege într-un stat democratic. Familiile noastre sunt parte a acestei societăți și trebuie să fie tratate egal acum și protejate juridic fără întârziere!'', spun Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru, una dintre cele 21 de familii care au dat România în judecată la CEDO.
Ce a stabilit CEDO

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a admis în 23 mai plângerea formulată de Asociația ACCEPT și de mai multe persoane împotriva statului român prin care s-a sesizat încălcarea Articolului 8 din Convenția Curții care prevede „dreptul la respectarea vieţii private şi de familie".

Decizia a fost pronunțată de CEDO în cazul Buhuceanu și Ciobotaru și al altor 20 de familii formate din persoane de același sex. În decizia sa, CEDO a constatat că România a încălcat articolul 8 din Convenție în privința „vieții private", cât și al „vieții de familie".

Ce prevede articolul 8 - Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie:

„Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale.
Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor altora".
„Statul nu şi-a respectat obligaţia de a asigura dreptul reclamanţilor la respectarea vieţii private şi de familie a acestora"
„Curtea observă că atât la momentul în care reclamanţii au depus cererile la Curte, cât şi în prezent nu existau şi nu există dispoziţii în legislaţia română care să recunoască căsătoria între persoane de acelaşi sex sau o altă formă de parteneriat pentru cuplurile de acelaşi sex. Dimpotrivă, Codul civil nu recunoaşte în mod expres astfel de parteneriate.
Curtea a ajuns deja la concluzia existenţei unei obligaţii pozitive în temeiul articolului 8 din Convenţie de a asigura recunoaşterea şi protecţia juridică a cuplurilor de acelaşi sex şi a constatat o încălcare a acestei obligaţii în cauzele Oliari şi alţii şi Fedotova şi alţii (...) Această obligaţie pozitivă nu ar trebui să depindă de circumstanţele naţionale. Obligaţia de a se asigura că reclamanţii aveau recunoaşterea şi protecţia juridică a familiilor lor respective este general aplicabilă în temeiul Convenţiei: reclamanţii - care constituiau de facto familii de acelaşi sex în România - aveau acelaşi drept la recunoaştere şi protecţie juridică în temeiul articolului 8.
Curtea constată că niciunul dintre motivele de interes public invocate de Guvern nu prevalează asupra interesului reclamanţilor de a vedea relaţiile lor respective recunoscute şi protejate în mod corespunzător de lege.
Curtea concluzionează că statul pârât şi-a depăşit marja de apreciere şi nu şi-a respectat obligaţia pozitivă de a asigura dreptul reclamanţilor la respectarea vieţii private şi de familie a acestora".

Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, a declarat la acel moment pentru HotNews.ro că decizia CEDO nu este „o surpriză", iar România ar trebui să adopte legislația privind parteneriatul civil. El s-a declarat însă sceptic că partidele își vor asuma gestionarea acestei probleme în an electoral.

„Decizia nu este o surpriză, ea era previzibilă. Efectul important este că România va fi obligată să adopte o legislație prin care protejează și recunoaște cuplurile de același sex.

Soluția ar fi să adopte legea parteneriatului civil care în opinia mea ar trebui să se refere și la cuplurile heterosexuale nu doar la cele formate din persoane de același sex", a spus el, adăugând că decizia nu se referă la posibilitatea adopției de către cuplurile de același sex.

Șeful CNCD afirma că decizia CEDO poate fi atacată în termen de trei luni la Marea Cameră, însă șansele de reușită sunt reduse ținând cont de o decizie similară în cazul Rusiei.

Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru, doi parteneri de același sex, au dat în judecată statul român în urma refuzului stării civile de a recunoaște relația de familie dintre ei. În acest demers li s-au alăturat alte 20 de familii formate din persoane de același sex.

Cazul a reunit 42 de petenți, cel mai mare număr de persoane gay și lesbiene care au solicitat protecția vieții lor private la CEDO până acum.

Aceste cupluri au primit din partea oficiilor de stare civilă un refuz argumentat în baza interdicțiilor din Codului Civil privind recunoașterea legală a relațiilor între persone de același sex. În baza acestui refuz, Asociația ACCEPT a chemat statul român în judecată, în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru a cere obligarea României la legiferarea parteneriatului civil în baza articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În altă cauză, Adrian Coman și Clai Hamilton au dat în judecată România la CEDO pentru încălcarea dreptului lor la căsătorie, nediscriminare, viață de familie și acces la justiție. Procesul a început în martie 2021. Cei doi au fost recunoscuți ca soți de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), dar și de către Curtea Constituțională a României (CCR). Cu toate acestea, politicienii au ignorat cele două decizii.

În 2018, în plină ofensivă a susținătorilor familiei tradiționale, CCR a decis: Un cuplu format din persoane de același sex intră în sfera noțiunii de „viață privată", precum și a noțiunii de „viață de familie", asemenea unui cuplu heterosexual.

În septembrie 2018, cu o săptămână înainte de referendumul pentru familia tradițională, motivarea Curții Constituționale în cazul cuplului gay Coman-Hamilton a fost una clară, nemailăsând loc de interpretări în privința reglementării parteneriatului civil între persoanele de același sex. „Un cuplu format din persoane de același sex intră în sfera noțiunii de „viață privată", precum și a noțiunii de „viață de familie", asemenea relației stabilite într-un cuplu heterosexual", se arată în documentul CCR.

În acest sens, Curtea preciza totodată că „persoanele de același sex, care formează cupluri stabile, au dreptul de a-și exprima personalitatea în interiorul acestor relații și de a beneficia, în timp și prin mijloacele prevăzute de lege, de o recunoaștere legală și judiciară a drepturilor și îndatoririlor corespunzătoare".

„Aplicând cele dispuse de instanța europeană în interpretarea normelor europene, Curtea Constituțională constată că relația pe care o are un cuplu format din persoane de același sex intră în sfera noțiunii de „viață privată", precum și a noțiunii de „viață de familie", asemenea relației stabilite întrun cuplu heterosexual, fapt ce determină incidența protecției dreptului fundamental 26 la viață privată și de familie, garantat de art.7 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, de art.8 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de art.26 din Constituția României.

Bucurându-se de dreptul la viaţă privată și de familie, persoanele de același sex, care formează cupluri stabile, au dreptul de a-și exprima personalitatea în interiorul acestor relații și de a beneficia, în timp și prin mijloacele prevăzute de lege, de o recunoaștere legală și judiciară a drepturilor și îndatoririlor corespunzătoare (a se vedea, în acest sens, și hotărârea Curţii Constituţionale din Italia - Ordinanza n.4/2011, publicată în Gazzetta Ufficiale nr.2 din 12 ianuarie 2012)", se arată în motivarea Curții Constituționale, publicată în 27 septembrie 2018.

În ianuarie 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunțat referitor la un caz care vizează refuzul Rusiei de a oferi protecție legală familiilor formate din persoane de același sex. CEDO a hotărât că Rusia a încălcat articolele 8 (protecția vieții private) și 14 (combaterea discriminării) din Convenție, fiind o decizie fără precedent.

În acest caz a fost vorba despre șase persoane (trei cupluri) care și-au depus dosarele pentru căsătorie la trei birouri diferite din Moscova și Griazi. Pentru că toate aceste cereri au fost respinse, solicitanții au reclamat deciziile la CEDO în temeiul încălcării articolului 8 și 14 din Convenție.

Printre argumentele aduse de către Rusia, pentru a justifica nerecunoașterea parteneriatelor între persoane de același sex, se numără faptul că o societate conservatoare, precum cea din Rusia, nu ar fi pregătită pentru așa ceva.

Cum lucrurile sunt asemănătoare în România, unde Codul Civil recunoaște doar căsătoria dintre un bărbat și o femeie, cu toate că Constituția recunoaște „căsătoria dintre soți", Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului din cadrul Asociației Accept, care apără drepturile persoanelor LGBTI, a explicat atunci ce afecte ar putea avea pentru țara noastră decizia CEDO împotriva Rusiei.

„Această hotărâre trebuie să fie urmată și de către România în al 12-lea ceas. Statul ar trebui să adopte de îndată o legislație pentru protejarea tuturor acestor familii. De altfel, așteptam în perioada următoare ca CEDO să se pronunțe în 23 de cauze.

Sunt plângeri aduse de către 23 de cupluri de români, care se plâng de faptul că nu au niciun fel de protecție juridică a familiei în țara noastră (...) „România se află acum la coada Uniunii Europene, alături de alte state care nu au niciun fel de protecție juridică: Slovacia, Lituania, Letonia, Bulgaria, Polonia. Așadar, hotărârea de astăzi este una istorică", continuă avocata", explica pentru HotNews.ro avocata Iustina Ionescu.