• Tweet

Asociaţia municipală a sistemelor de producere a energiei din Utah (UAMPS) şi NuScale Power Corporation (NuScale) au anunţat joi că au convenit de comun acord să renunţe la proiectul de energie fără carbon (CFPP), se arată într-un comunicat al companiei americane.

Costurile proiectului ar fi crescut cu 53%. Acțiunile NuScale din Portland, Oregon, au scăzut cu peste 27% după acest anunț. Proiectul din România merge înainte, urmând să fie primul cu noua tehnologie nucleară. În pofida eforturilor semnificative ale ambelor părţi pentru dezvoltarea CFPP, pare puţin probabil ca proiectul să aibă suficient sprijin pentru a continua implementarea. Prin urmare, UAMPS şi NuScale au stabilit de comun acord că renunţarea la proiect este cea mai prudentă decizie pentru ambele părţi, se arată în comunicat.

"Prin activitatea noastră cu UAMPS şi parteneriatul nostru cu Departamentul american al Energiei, am făcut progrese cu NuScale Power Modules la un nivel la care companiile de utilităţi, guvernele şi industria se pot baza pe tehnologia demonstrată pentru reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR), aprobată de autorităţile de reglementare şi aflată în producţie. Activitatea noastră cu CFPP din ultimii zece ani a dus la progrese ale tehnologiei NuScale pentru a fi lansată la nivel comercial, atingerea acestui obiectiv este un succes imens care ne va permite să continuăm să ne extindem baza de clienţi în viitor", a afirmat preşedintele director general al NuScale, John Hopkins.

În ziua în care pica NuScale în SUA, Iohannis anunța alt proiect privind reactoare mici, dar cu companii europene. Președintele a semnat miercuri în Belgia un Memorandum de Înțelegere pentru dezvoltarea reactorilor mici si modulari rapizi, răciți cu plumb (SMR-LFR). Recent, Iceberg Research a acuzat NuScale Power ar fi încheiat un contract controversat, estimat la circa 37 miliarde dolari, cu un "client fals", Standard Power, pentru dezvoltarea unor capacități de producere a energiei de 1.848 MW.

În martie 2019, Nuclearelectrica şi NuScale au semnat un Memorandum de Înţelegere (MOU) în vederea evaluării dezvoltării, autorizării şi construcţiei unui reactor modular de mici dimensiuni (SMR) în România iar în 9 octombrie 2020, România a semnat cu Statele Unite ale Americii un Acord Interguvernamental (IGA) în domeniul energiei nucleare, care a fost ratificat şi de Parlamentul României, conform Legii nr. 199/2021.

Tot în octombrie 2020, US Exim Bank şi-a exprimat, printr-un Memorandum de Înţelegere (MOU) cu Ministerul Energiei din România, interesul de a finanţa proiecte majore de investiţii energetice în România, inclusiv cele nucleare, însumând o valoare totală de 7 miliarde de dolari.

Un an mai târziu, pe 4 noiembrie 2021, în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26), NuScale şi Nuclearelectrica au semnat un acord de colaborare pentru a avansa implementarea primului reactor modular mic din Europa, în prezenţa ministrului român al Energiei, Virgil Popescu.

La începutul anului 2022, Nuclearelectrica a primit 1,2 milioane de dolari de la USTDA pentru a identifica şi evalua potenţialele amplasamente pentru reactoarele modulare mici, iar după finalizarea studiului, au fost identificate mai multe amplasamente potenţiale adecvate. Amplasamentul fostei centrale termice de la Doiceşti, judeţul Dâmboviţa, România, a fost selectat ca amplasament candidat pentru studii şi dezvoltări aprofundate suplimentare.

Pe 24 mai 2022, Nuclearelectrica, NuScale si Nova Power & Gas (proprietarul amplasamentului) au semnat un Memorandum de Înţelegere (MOU) pentru a analiza dezvoltarea primului reactor modular de mici dimensiuni (SMR) din România pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doiceşti şi în iunie 2022, preşedintele SUA, Joe Biden, a anunţat alocarea unui grant de 14 milioane de dolari pentru următoarea etapă de dezvoltare a reactoarelor modulare mici NuScale în România - studiul preliminar de inginerie şi proiectare (FEED) pentru proiectul SMR din România.

Ministerul Energiei transmite, printr-un comunicat de presă, că România își menține încrederea în tehnologiile SMR, care sunt complementare tehnologiilor reactoarelor la scară largă în ceea ce privește modularitatea și flexibilitatea. „Credem cu tărie că implementarea cu succes în România, până în următorul deceniu, a tehnologiilor SMR este importantă pentru securitatea energetică și pentru atingerea obiectivelor noastre climatice prin înlocuirea treptată a centralelor bazate pe cărbune cu SMR", transmite Ministerul Energiei.

„România este aliniată cu alte state europene și internaționale care doresc să dezvolte și să implementeze tehnologii SMR pentru a-și îndeplini obiectivele de decarbonizare, securitate energetică și de independență.

Proiectul SMR derulat în România poate poziționa România ca lider al statelelor care susțin SMR. În plus, proiectele bazate pe tehnologia SMR sunt aliniate cu perspectiva UE, care recunoaște contribuția SMR la îndeplinirea obiectivelor de decarbonizare și securitate energetică, aducând beneficii suplimentare, dincolo de generarea de energie, precum menținerea și crearea de noi locuri de muncă în industrie.

România are peste 27 de ani de operare în siguranță a uneia dintre cele mai performante centrale nucleare din lume și un organism de reglementare nucleară riguros și experimentat - CNCAN (Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare din România), responsabil cu respectarea reglementărilor naționale și europene, precum și un parteneriat transatlantic solid în domeniul nuclear.

În plus, în temeiul Tratatului Euratom, UE dispune de un cadru clar pentru securitate nucleară. De asemenea, UE promovează o colaborare puternică între statele membre, pentru a consolida eforturile și inițiativele și pentru a asigura implementarea cu succes și în siguranță a SMRurilor. În acest context, România are toate premisele pentru a dezvolta proiecte bazate pe tehnologia SMR", se mai arată în comunicat.