• Tweet

Zidul Cetății Hotin, una dintre cele mai celebre fortărețe ale lui Ștefan cel Mare, a început să se prăbușească. Incidentul a fost relatat, în ziua de 19 aprilie 2026, atât prin informații difuzate de presa din Ucraina, cât și prin informații postate pe rețelele de socializare.

"O secțiune a zidului exterior al Cetății Hotin s-a prăbușit. Nimeni nu a fost rănit. O înregistrare video a prăbușirii a fost postată pe unul dintre canalele locale de Telegram. Ulterior, primarul orașului Hotin, Andrii Dranchuk, a confirmat autenticitatea înregistrării pe pagina sa de Facebook", anunță site-ul Ukrinform. Euromaidan Press prezintă incidentul în termeni mult mai critici la adresa autorităților locale: "Un zid imens s-a prăbușit parțial la Cetatea Hotin - unul dintre cele mai faimoase monumente medievale ale Ucrainei. Nu din cauza războiului, ci doar din cauza vechimii și a neglijării. O secțiune a cetății medievale de pe râul Nistru, la 17 km nord de Moldova, s-a prăbușit pe 17 aprilie, lăsând în ruine o parte dintr-una dintre cele Șapte Minuni ale Ucrainei"

Simbol al curajului și rezistenței

„Da, din păcate, această imagine nu este creată cu inteligență artificială. Ieri, a avut loc o situație foarte neplăcută și extrem de periculoasă la frumoasa noastră Cetate Khotyn. Da, a existat o prăbușire parțială a zidului principal. Și această prăbușire este foarte semnificativă. Toată lumea este în viață! Cel mai important, nimeni nu a fost rănit", a scris primarul pe Internet. "Am observat că specialiștii din Rezervația Naturală Cetatea Hotin și angajații Serviciului de Urgență de Stat au intervenit prompt și au restricționat accesul grupurilor de turiști în apropierea locului accidentului", precizează Ukrinform. Potrivit primarului, personalul "documentează în prezent situația și pregătește documentele oficiale necesare".

Administrația militară regională, Ministerul Culturii și Ministerul Dezvoltării Comunitare și Teritoriale a Ucrainei au fost informate despre incident. Administrația orașului promite că va contribui la efortul financiar necesar pentru viitoarele lucrări de restaurare. Câteva replici de pe Internet sunt foarte critice la adresa primarului din Hotin, după mesajul transmis de acesta. Una dintre replici este următoarea: "Cetatea Hotin este inclusă în Registrul de Stat al Patrimoniului Imobil al Ucrainei. Este un obiect al rezervației istorice și arhitecturale de stat și este recunoscută ca unul dintre cele mai importante monumente istorice și culturale ale Ucrainei, fiind un simbol al curajului și rezistenței. Și acum, se pare că rezistența a slăbit, pentru că nimeni nu are grijă de ea. Din păcate"

Cetate a lui Ștefan cel Mare

Conform datelor disponibile pe Internet, prima fortificație de la Hotin ar fi fost construită puțin după anul 1000. Ulterior, aici s-a ridicat Cetatea Hotin, pe un mal abrupt al râului Nistru, devenind parte a lanțului de apărare a Moldovei împotriva invadatorilor. La jumătatea secolului XIV, cetatea a trecut de sub stăpânirea moldoveană sub cea otomană, apoi a fost revendicată de polonezi. Ulterior Cetatea Hotin a ajuns din nou în posesia Moldovei, aceasta fiind perioada voievodului Ștefan cel Mare (1457-1504).

Redobândind cetatea, voievodul Ștefan cel Mare (1459-1504) dispune extinderea considerabilă a zidurilor, înălțate la 40 m, cu o lățime de 5-6 m la vest, îngustate și lipsite de metereze spre apă, adăugând încă trei turnuri: două cilindrice și unul rectangular la sud, cu poartă la care se ajunge pe un pod cu piloni, de felul celui întâlnit la Cetatea Neamț și Cetatea de Scaun din Suceava, turnul masiv de nord, presupus a fi vechiul donjon și turnul de est fiind anterioare. Reședința princiară sau Palatul domnesc, desfășurat pe două etaje înalte, paraclisul de tip naval, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", și clopotnița, cu un parament de piatră fățuită și cărămidă aparentă, dispuse ritmic, completează ornamentele exterioare marcate de semnul crucii, deasupra celor patru șiruri de figuri geometrice înscrise una într-alta și întrerupte bizar de o pată neagră.

Legenda „petei negre"

Alte modificări apar sub domnia lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), în 1540-1544, când sunt refăcute zidul de vest și cele trei turnuri distruse în 1538 de asediul polono-lituanian. De acum și până în secolul al XVI-lea, sub directa administrare a pârcălabilor moldoveni, devine prin contribuțiile aduse în vistieria țării unul din cele mai mari târguri din vestul și estul Europei și punct strategic de prim ordin, servind ca adăpost unor boieri sau domnitori, cum este cazul lui Ieremia Movilă și Sigismund Bathory, refugiați aici sub protecția polonă după 1600. Moldovenii au pierdut apoi cetatea, din nou, în favoarea turcilor. În secolul XVIII, cetatea a intrat în posesia rușilor.

Asupra cetății Hotin planează multe legende și povești. Pe zidul exterior al cetății se poate vedea o pată mare de culoare închisă de origine necunoscută. Oamenii locului au tot felul de explicații mitice. Se spune că pata a izvorât din lacrimile Oksanei, o fată pe care turcii ar fi îngropat-o de vie în zidurile cetății. O altă variantă spune că de fapt fata ar fi fost o moldoveancă. Alți oameni susțin că, de fapt, pata neagră de pe ziduri ar fi fost făcută de lacrimile ostașilor care au fost uciși de către otomani în interiorul cetății, notează Centrul Cultural Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuți.

De la România Mare la Ucraina

În perioada interbelică, cetatea Hotin, parte a Bucovinei de Nord, a revenit alături de restul vechiului Principat al Moldovei în Regatul României. Așa a fost până în 1940, când teritoriul a fost luat de URSS și anexat RSS Ucraina. În timpul războiului, cetatea lui Ștefan cel Mare a fost sunt România, dar Armata Roșie a ocupat-o iarăși în 1944. Situația a fost reconfirmată prin tratatul de pace de la Paris din 1947, care a trasat noile granițe europene ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial. Cetatea Hotin se află pe teritoriul de azi al Ucrainei, la circa 48 de kilometri de Cernăuți. În cursul anului 2025, aproape 48.000 de persoane au vizitat acest obiectiv turistic.