Semnal inexplicabil înregistrat în apropierea locului epavei Titanic: misterul a fost în sfârșit rezolvat

Postat la: 29.11.2023 |

Semnal inexplicabil înregistrat în apropierea locului epavei Titanic: misterul a fost în sfârșit rezolvat

Exploratorul de renume Paul Henry Nargeolet a efectuat peste 30 de scufundări la epava Titanicului. În cursul unei expediții din 1998, Nargeolet a detectat un semnal sonar misterios, înregistrat în apropierea locului epavei.

În deceniile care au trecut de atunci, nimeni nu a reușit să stabilească ce este acest „blip", dacă este vorba de o altă epavă, de un fel de element geologic sau de ceva cu totul nou.

În cadrul unei expediții care a coborât la epava Titanicului la începutul acestui an, Nargeolet și colegii săi cercetători au reușit să documenteze un recif de mare adâncime plin de viață marină, la aproximativ 2.900 de metri sub suprafață.

„Nu știam ce vom descoperi", spune Nargeolet. „Pe sonar, ar fi putut fi vorba de orice fel de lucruri, inclusiv de posibilitatea ca aceasta să fie o altă epavă". „Am căutat șansa de a explora acest obiect mare care a apărut pe sonar cu atât de mult timp în urmă. A fost uimitor să explorez această zonă și să găsesc această formațiune vulcanică fascinantă, plină de atâta viață."

Cercetătorii au observat bureți, corali, pești, homari și multe altele pe vârful crestei de bazalt, care a fost numită provizoriu Nargeolet-Fanning Ridge, după Nargeolet și Oisín Fanning, specialistul misiunii din cadrul expediției, potrivit scrie gadgetreport.ro.

„Când am aflat despre posibilitatea unei scufundări pentru a descoperi misterul a ceea ce a fost văzut pe sonar în 1998, am știut că vreau să fac parte din acest efort", spune Fanning.

Deși va fi nevoie de ceva timp pentru a cerceta toate imaginile și înregistrările video de la cea mai recentă scufundare, echipa este dornică să împărtășească descoperirile lor cu alți oameni de știință pentru a îmbunătăți cunoștințele noastre despre viața din adâncurile marine.

O direcție interesantă de investigație vizează determinarea modului în care tipurile de viață, concentrația de organisme și compoziția ecosistemului general variază între Nargeolet-Fanning Ridge și faimoasa epavă de care se află în apropiere.

„Asemănările și diferențele ne vor ajuta să înțelegem mai bine mediile din adâncurile marine", spune Steve Ross, cercetător marin și șef al expediției, de la Universitatea din Carolina de Nord.

Cercetătorii au colectat, de asemenea, numeroase probe de apă care pot fi trecute prin procese de analiză a ADN-ului ambiental pentru a afla mai multe despre speciile cu care avem de-a face pe această creastă nou descoperită.

Modelele computerizate vor fi, de asemenea, folosite pentru a afla cum supraviețuiește viața acolo unde se află: acest lucru se leagă de eforturile continue ale oamenilor de știință de a afla mai multe despre cum reușesc bureții și coralii să se răspândească atât de mult în ocean.

Toate acestea se înscriu în cadrul cercetărilor continue privind impactul schimbărilor climatice asupra oceanelor, precum și modul în care aceste ecosisteme delicate s-ar putea adapta și ar putea supraviețui pe măsură ce apele se încălzesc.

„Trebuie să împărtășim aceste informații cu comunitatea științifică și cu factorii de decizie politică pentru a ne asigura că aceste ecosisteme vulnerabile primesc atenția și protecția pe care le merită", spune biologul marin Murray Roberts de la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Semnal inexplicabil înregistrat în apropierea locului epavei Titanic: misterul a fost în sfârșit rezolvat

Postat la: 29.11.2023 |

0

Exploratorul de renume Paul Henry Nargeolet a efectuat peste 30 de scufundări la epava Titanicului. În cursul unei expediții din 1998, Nargeolet a detectat un semnal sonar misterios, înregistrat în apropierea locului epavei.

În deceniile care au trecut de atunci, nimeni nu a reușit să stabilească ce este acest „blip", dacă este vorba de o altă epavă, de un fel de element geologic sau de ceva cu totul nou.

În cadrul unei expediții care a coborât la epava Titanicului la începutul acestui an, Nargeolet și colegii săi cercetători au reușit să documenteze un recif de mare adâncime plin de viață marină, la aproximativ 2.900 de metri sub suprafață.

„Nu știam ce vom descoperi", spune Nargeolet. „Pe sonar, ar fi putut fi vorba de orice fel de lucruri, inclusiv de posibilitatea ca aceasta să fie o altă epavă". „Am căutat șansa de a explora acest obiect mare care a apărut pe sonar cu atât de mult timp în urmă. A fost uimitor să explorez această zonă și să găsesc această formațiune vulcanică fascinantă, plină de atâta viață."

Cercetătorii au observat bureți, corali, pești, homari și multe altele pe vârful crestei de bazalt, care a fost numită provizoriu Nargeolet-Fanning Ridge, după Nargeolet și Oisín Fanning, specialistul misiunii din cadrul expediției, potrivit scrie gadgetreport.ro.

„Când am aflat despre posibilitatea unei scufundări pentru a descoperi misterul a ceea ce a fost văzut pe sonar în 1998, am știut că vreau să fac parte din acest efort", spune Fanning.

Deși va fi nevoie de ceva timp pentru a cerceta toate imaginile și înregistrările video de la cea mai recentă scufundare, echipa este dornică să împărtășească descoperirile lor cu alți oameni de știință pentru a îmbunătăți cunoștințele noastre despre viața din adâncurile marine.

O direcție interesantă de investigație vizează determinarea modului în care tipurile de viață, concentrația de organisme și compoziția ecosistemului general variază între Nargeolet-Fanning Ridge și faimoasa epavă de care se află în apropiere.

„Asemănările și diferențele ne vor ajuta să înțelegem mai bine mediile din adâncurile marine", spune Steve Ross, cercetător marin și șef al expediției, de la Universitatea din Carolina de Nord.

Cercetătorii au colectat, de asemenea, numeroase probe de apă care pot fi trecute prin procese de analiză a ADN-ului ambiental pentru a afla mai multe despre speciile cu care avem de-a face pe această creastă nou descoperită.

Modelele computerizate vor fi, de asemenea, folosite pentru a afla cum supraviețuiește viața acolo unde se află: acest lucru se leagă de eforturile continue ale oamenilor de știință de a afla mai multe despre cum reușesc bureții și coralii să se răspândească atât de mult în ocean.

Toate acestea se înscriu în cadrul cercetărilor continue privind impactul schimbărilor climatice asupra oceanelor, precum și modul în care aceste ecosisteme delicate s-ar putea adapta și ar putea supraviețui pe măsură ce apele se încălzesc.

„Trebuie să împărtășim aceste informații cu comunitatea științifică și cu factorii de decizie politică pentru a ne asigura că aceste ecosisteme vulnerabile primesc atenția și protecția pe care le merită", spune biologul marin Murray Roberts de la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE