• Tweet

Consiliul superior de medicină legală (CSML) explică, într-un material publicat pe pagina web a acestui for, care sunt motivele pentru care în cazul şoferilor există diferenţe între rezultatele negative oferite de sistemul toxicologic medico-legal şi cele obţinute la testarea în trafic de către organele de poliţie.

Medicii legişti precizează că există „numeroase substanţe" care nu sunt incluse pe lista de substanţe interzise, dar care pot da reacţii fals pozitive.

"Astfel, există reacţii fals pozitive la amfetamine: medicamente pentru diabet, antiemetice, antibiotice, antialergice; cannabinoizi: antiinflamatorii, antivirale; barbiturice: antiinflamatorii sau opiacee: antitusive (multe medicamente utilizate pentru răceală şi gripă conţinând codeină, care pozitivează testele rapide), antibiotice, antialergice, antiepileptice, vasodilatatoare", afirmă ei.

CSML face publice mai multe motive pentru care datele privind testarea în trafic, pentru depistarea şoferilor aflaţi sub influenţa stupefiantelor, nu coincid cu cele rezultate în urma testelor de laborator la serviciile de medicină legală.

Medicii legişti arată că, la fel ca în cazul testării pentru depistarea infecţiei COVID, rezultatele testelor rapide nu coincid cu cele ale testelor de performantă sau certitudine.

„Testele rapide utilizate în cadrul Poliţiei Române sunt teste rapide de screening sau de orientare şi nu sunt teste de diagnostic sau de certitudine, aşa cum sunt analizele efectuate în cadrul INML sau IML, iar în cazul unui rezultat pozitiv, în mod obligatoriu acesta trebuie confirmat şi prin alte metode de investigaţie. În acest sens, pentru mărirea acurateţei şi selectivităţii metodei de testare în trafic de către Poliţia Rutieră, au fost achiziţionate ultimele generaţii de echipamente Dräger, utilizate totodată şi de către majoritatea poliţiilor din alte state, astfel încât să fie redusă, atât cât permit aceste metode, rata de testare fals pozitivă sau fals negativă. Aceste echipamente urmează să le înlocuiască în următoarea perioadă pe cele vechi încă existente la nivel naţional, omogenizând astfel diferenţele observate în diverse regiuni ale ţării din punct de vedere al variaţiilor de cazuri confirmate sau infirmate de către laboratoarele de medicină legală"m se arată în comunicatul forului reprezentativ pentru medicii legişti. Aceştia precizează că persoana care urmează a fi supusă testării are posibilitatea optării pentru efectuarea acestui test orientativ la faţa locului sau de a fi condusă direct la o unitate medicală autorizată pentru recoltarea probelor biologice care vor face obiectul analizelor de laborator într-o unitate medico-legală.

Alte cauze pentru care testarea în trafic dă rezultate contrazise de testele de laborator ţin, conform literaturii internaţionale de specialitate, de timpul scurs de la consum, modificarea de pH a probei biologice, stimularea mecanică a secreţiei salivare, care scade rata de excreţie salivară a drogurilor, flora bacteriană, care modifică concentraţiile unor substanţe prezente în salivă, condiţiile de testare (temperatură inadecvată, expunere inadecvată la surse de lumină, infraroşii, ultraviolete, etc), care pot modifica activitatea enzimatică pe care se bazează unele teste; utilizarea unor substanţe care modifică rata de secreţie salivară (antidepresive triciclice, antagonişti de receptori adrenergici) sau prezenţa în salivă a unor contaminanţi, adulteranţi sau excipienţi ai dozei de stradă a drogului consumat sau din alimentaţia obşnuită, conservanţi alimentari, produse pentru cosmetică sau igienă orală.

Medicii legişti precizează că există „numeroase substanţe" care nu sunt incluse pe lista de substanţe interzise, dar care pot da reacţii fals pozitive.

Astfel, există reacţii fals pozitive la amfetamine: medicamente pentru diabet, antiemetice, antibiotice, antialergice; cannabinoizi: antiinflamatorii, antivirale; barbiturice: antiinflamatorii sau opiacee: antitusive (multe medicamente utilizate pentru răceală şi gripă conţinând codeină, care pozitivează testele rapide), antibiotice, antialergice, antiepileptice, vasodilatatoare.

CSML subliniază că „toate aceste reacţii fals pozitive pot fi infirmate prin analiza toxicologică medico-legală pe probe de sânge".

Medicii legiști reclamă că instituţiile medico-legale se confruntă cu „probleme deosebite" de logistică determinate de creşterea exponenţială a numărului de solicitări de efectuare a testelor pentru substanţe psihoactive şi de apariţie a unor noi substanţe psihoactive, a căror determinare necesită echipamente de înaltă performanţă, extrem de costisitoare.

„Aceste probleme de logistică sunt cauzate primar de lipsa cronică de finanţare a acestei activităţi (în particular) dar şi a sistemului medico-legal (în general), lipsă de finanţare care este în bună măsură generată chiar de refuzul repetat al Ministerului Afacerilor Interne de a aproba mărirea tarifelor medico-legale (care sunt la acelaşi nivel din 2006, deci de aproape 20 de ani), în condiţiile unei creşteri extrem de mari a costurilor cu reactivi, materiale şi echipamente. Cu toate acestea, în cadrul instituţiilor medico-legale, personalul de specialitate face eforturi supraomeneşti să minimizeze timpii de aşteptare şi totodată să asigure analize care să aibă valoare probatorie maximă în justiţie, fără însă a putea trece peste timpii şi procedurile extrem de stricte de administrare, prelucrare şi interpretare a acestor probe", se arată în informarea de pe site-ul CSML.

În ceea ce priveşte ratele de pozitivitate funcţie de grupele de substanţe psihoactive, legiştii transmit că analiza statisticilor arată că pentru anumite substanţe, precum cannabinoizii sau cocaina, cazurile fals pozitive sunt relative rare. Pentru altele, precum benzodiazepine sau amfetamină, procentul numărului de rezultate fals pozitive pe teste rapide din salivă este extrem de mare. La metadonă a crescut mult numărul de cazuri fals pozitive în 2023, dar trebuie menţionat că numărul de cazuri detectate este redus.