Ultima șansă de a pedepsi crimele Securității. Fiul disidentului Gheorghe Ursu: "Am depus sute de documente"

• Tweet

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și familia disidentului Gheorghe Ursu au formulat apel împotriva deciziei Curții de Apel de a rejudeca dosarul deschis pe numele torționarilor Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş.

Este singura cale legală care a mai rămas la îndemâna procurorilor, pentru a se relua procesul în cazul uneia dintre victimele Securității, au menționat surse judiciare, pentru Ziare.com.

În vara anului 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în mod definitiv să-i achite p torționarii disidentului Gheorghe Ursu, motivând, în principal, că nu există probe clare care să arate că Gheorghe Ursu a fost violența Securității (n.r. perioada regimului comunist).

Iată un fragment din motivarea de achitare a torționarilor lui Gheorghe Ursu, rămasă definitivă, consultată de Ziare.com.

„Curtea are în vedere în sensul celor arătate că, după decesul victimei Ursu Gheorghe, la data de 17 noiembrie 1985, s-au depus toate eforturile de către autoritățile statului pentru a tăinui împrejurările și cauzele reale care au condus la decesul acesteia, pentru a zădărnici aflarea adevărului și evident pentru a se evita tragerea la răspundere penală a tuturor persoanelor responsabile.

Se impune a fi menționat ca încă de la începutul anului 1990, membrii familiei victimei Ursu Gheorghe au solicitat efectuarea de cercetări cu privire la circumstanțele ce au condus la decesul victimei si persoanele responsabile, ancheta debutând în același an", se arată în motivarea instanței.

Magistrații susțin că între organele de Securitate și Miliție, care l-au anchetat pe Gheorghe Ursu, a existat o colaborare, iar torturarea inginerului în celula ar fi fost făcută în interesul organelor de Securitate.

„Este evident, în opinia Curții, că în vederea audierii victimei Ursu Gheorghe de către organele de securitate, in timp ce se afla în Arestul Direcției Cercetări Penale a Inspectoratului General al Miliției, arestat preventiv pentru o infracțiune de drept comun, a existat o conveniență infracțională intre factorii de decizie din cadrul structurilor competente din cadrul Departamentului Securității Statului si cele din cadrul Inspectoratului de General al Miliției, respectiv Stănică Tudor și Creangă Mihai, încarcerarea victimei cu cei doi informatori Clita Marian și Radu Gheorghe și tratamentul la care a fost supusă victima în arest realizându-se în interesul organelor de securitate", argumentează instanța.

Decizia judecătorilor a stârnit un val de reacții, controverse, chiar în rândul oamenilor din Justiție. Chiar ministra Justiției, Alina Gorghiu, menționa la vreme respectivă, că „nu și-ar fi dorit să fie martora unei astfel de decizii, care încurajează represiunea".

Familia disidentului Gheorghe Ursu se luptă în Justiție de peste 30 de ani să demonstreze că a fost victima Securității. Despre decizia Curții de Apel cu privire la posibila redeschidere a cazului în care a fost implicat tatăl său, Andrei Ursu spune că „este o nedreptate strigătoare la cer". Mai mult decât, familia lui Gheorghe Ursu (fiul Andrei Ursu și Olga Ursu Ștefan) au formulat apel împotriva deciziei de respingere a cererii de revizuire, înainte ca motivarea instanței să le fie comunicată.

În încercarea de a demonstra abuzurile Securității comise asupra tatălui său, Andrei Ursu a depus la parchet și la instanță mai multe probe: documente, declarații, mărturii. De asemenea, a realizat și un documentar care arată cruzimea Securității asupra tatălui său și asupra tuturor celor care se împotriveau comunismului.

„Am depus mai multe zeci de giga-bytes: filme, declarații olografe, sute de documente, cărți de marturii și studii istorice pe care judecătorii nu le-au avut la dispoziție, care dovedesc, o dată în plus, că represiunea a existat", a mărturisit Andrei Ursu.

La data de 17 noiembrie 1985 era ucis, prin tortură, în arestul Securităţii, disidentul anticomunist Gheorghe Ursu.

Gheorghe Ursu s-a născut la 1 iulie 1926, în Basarabia, în oraşul Soroca, fiind fiul lui Vasile Ursu (din Galați) și al Margaretei (din Măgura Ilvei, pe atunci județul Năsăud, acum Bistrița-Năsăud). El a învăţat la şcoala din Soroca până în anul 1941 când familia s-a mutat la Galați. A continuat să înveţe la liceul Vasile Alecsandri din Galaţi. Bunicii lui din partea mamei, împreună cu încă 10 membri ai familiei (care erau evrei) au fost uciși la Auschwitz, potrivit consemnărilor istorice.