• Tweet

Guvernul Austriei a anunțat o reformă majoră a legislației privind spionajul, prin care intenționează să dubleze pedepsele maxime pentru anumite infracțiuni și să extindă incriminarea activităților desfășurate în beneficiul serviciilor secrete străine.

Măsurile sunt menite să combată reputația Vienei de „capitală a spionajului", într-un moment în care autoritățile austriece avertizează asupra intensificării operațiunilor serviciilor de informații străine, în special rusești. Capitala Austriei are legături și cu numeroși politicieni români, de la Călin Georgescu, care a locuit aproximativ un deceniu în această țară, până la George Simion, ale cărui vizite politice la Viena au provocat controverse, dar și Vlad Voiculescu și Nicu Ștefănuță, care au studiat sau lucrat în capitala austriacă.

Guvernul de coaliție condus de cancelarul Christian Stocker a aprobat miercuri, 11 noiembrie, promovarea unor modificări legislative care ar urma să înăsprească semnificativ sancțiunile pentru spionaj, relatează Reuters. Inițiativa urmează să parcurgă etapa consultărilor, înainte de a fi transmisă Parlamentului pentru adoptare.

Potrivit legislației actuale, activitățile de spionaj desfășurate în detrimentul Austriei sunt pedepsite cu până la cinci ani de închisoare. Noua reglementare ar urma să dubleze această limită, până la zece ani, și să extindă protecția penală asupra instituțiilor Uniunii Europene și organizațiilor internaționale care își au sediul pe teritoriul austriac.

Pentru spionajul îndreptat împotriva acestor instituții, chiar dacă nu afectează direct interesele Austriei, pedeapsa maximă propusă este de cinci ani de închisoare. Ministrul austriac de externe, Beate Meinl-Reisinger, a explicat că autoritățile urmăresc să elimine vulnerabilitățile legislative care au permis Austriei să devină un teren favorabil operațiunilor serviciilor secrete străine.

„Spionajul reprezintă o amenințare reală la adresa securității noastre și a reputației noastre de capitală a dialogului, de sediu al ONU și al peste 40 de organizații internaționale", a declarat șefa diplomației austriece, potrivit comunicatului oficial al Guvernului. Ministrul a atras atenția că statutul diplomatic nu trebuie utilizat pentru a ascunde activități de spionaj și a insistat asupra necesității unei schimbări de atitudine din partea autorităților austriece. „Nu mai întoarcem privirea", a afirmat Meinl-Reisinger, potrivit Reuters.

Ea a făcut referire și la imaginea romantică a spionajului asociată Vienei, evocând filmul Al treilea om (The Third Man), cu Orson Welles, a cărui acțiune se desfășoară în capitala austriacă după cel de-al Doilea Război Mondial. Noua legislație ar urma să incrimineze explicit și recrutarea de persoane pentru activități de spionaj, inclusiv acceptarea recrutării de către agenți. Autoritățile vor să combată astfel utilizarea așa-numiților „agenți de unică folosință", persoane recrutate pentru misiuni punctuale, uneori fără să cunoască adevăratul beneficiar al informațiilor obținute.

Ministrul de interne Gerhard Karner a explicat că reforma vizează și amenințările hibride, inclusiv operațiunile de influență desfășurate în beneficiul unor puteri străine, atacurile cibernetice și acțiunile îndreptate împotriva infrastructurii critice. Reputația capitalei austriece are rădăcini istorice. După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Austria a fost împărțită în zone de ocupație administrate de puterile aliate, iar Viena a devenit un important punct de întâlnire între reprezentanții Occidentului și ai blocului sovietic.

Neutralitatea Austriei, consacrată în 1955, a contribuit ulterior la transformarea țării într-un spațiu privilegiat pentru activități diplomatice și negocieri internaționale. În prezent, Viena găzduiește sediile Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Agenției Internaționale pentru Energia Atomică (AIEA) și ale mai multor instituții ale Organizației Națiunilor Unite.

Această concentrare de organizații internaționale atrage diplomați, funcționari și reprezentanți ai numeroase state, dar oferă și oportunități pentru operațiuni de informații desfășurate sub acoperire diplomatică. Potrivit Reuters, Austria a expulzat în octombrie patru diplomați ruși pentru activități incompatibile cu statutul lor. Numărul diplomaților ruși cărora li s-a cerut să părăsească țara începând din 2020 a ajuns astfel la 18.

Șefa diplomației austriece a precizat, de asemenea, că de la preluarea mandatului său, în martie 2025, autoritățile au refuzat în 63 de cazuri acordarea vizelor de intrare pentru diplomați și au expulzat opt diplomați ruși. Problema infiltrării serviciilor de informații austriece de către rețele asociate Moscovei nu este doar una de reputație.

În mai 2026, fostul ofițer de informații Egisto Ott a fost condamnat în primă instanță la patru ani și o lună de închisoare pentru spionaj în favoarea Rusiei și alte infracțiuni. Potrivit Reuters, ancheta a stabilit că acesta a transmis informații obținute din baze de date oficiale, fiind implicat într-o rețea asociată fostului director al companiei Wirecard, Jan Marsalek, suspectat de colaborare cu serviciile secrete ruse.

Printre persoanele vizate de activitățile de supraveghere s-a numărat și jurnalistul de investigații Christo Grozev, cunoscut pentru investigațiile privind operațiunile clandestine ale Moscovei. Ott a respins acuzațiile și a contestat hotărârea, astfel încât condamnarea anunțată în mai nu era definitivă. Cazul a demonstrat vulnerabilitățile sistemului austriac de contrainformații și a alimentat presiunile pentru înăsprirea legislației.

Austria ocupă un loc important și în biografia fostului candidat la alegerile prezidențiale din România, Călin Georgescu. O investigație publicată în decembrie 2024 de cotidianul austriac Kleine Zeitung a arătat că Georgescu a locuit împreună cu familia în Austria între 2011 și 2021, perioadă în care a schimbat mai multe locuințe în apropierea Vienei. Potrivit documentelor din registrele imobiliare austriece, familia Georgescu a locuit inițial în localitatea Mödling, apoi în Alland, iar din 2017 până în 2021 în Günselsdorf, localitate situată în districtul Baden.

Investigația a evidențiat achiziții imobiliare importante, inclusiv o proprietate cumpărată în 2017 pentru aproximativ 530.000 de euro și vândută în 2021 pentru 599.000 de euro. Jurnaliștii austrieci au ridicat întrebări referitoare la sursele de venit ale familiei Georgescu, în condițiile în care activitățile profesionale documentate în perioada respectivă erau limitate. Legăturile sale instituționale cu Austria au început însă mai devreme. În 2009, Georgescu figura în conducerea unei organizații asociate Clubului de la Roma, denumită Centrul European de Sprijin, cu sediul la Viena.

Reprezentanții organizației contactați de presa austriacă nu au putut explica în detaliu circumstanțele în care acesta a ajuns în conducerea structurii. Georgescu a susținut că activitatea sa internațională era legată de Clubul de la Roma și de proiecte în domeniul dezvoltării durabile, iar revenirea în România a avut loc în 2021. Aceste informații documentează legăturile sale personale și profesionale cu Austria, fără să demonstreze vreo implicare în activități de spionaj.

Și liderul AUR, George Simion, a avut contacte politice în Austria, unele dintre acestea provocând controverse inclusiv în Parlamentul de la Viena. La 21 martie 2025, Simion a participat la un concert de muzică barocă organizat în capitala austriacă, la care a fost prezent și Walter Rosenkranz, președintele Consiliului Național al Austriei și politician al Partidului Libertății (FPÖ), formațiune de dreapta radicală.

Evenimentul a provocat reacții din partea unor parlamentari austrieci din Partidul Verzilor. David Stögmüller, Meri Disoski și Lukas Hammer au formulat o interpelare oficială prin care au solicitat explicații privind circumstanțele prezenței lui Simion la eveniment, eventualele discuții politice și costurile organizării. În interpelare a fost menționat și Călin Georgescu, în contextul situației politice din România și al excluderii candidaturii sale la alegerile prezidențiale.

Rosenkranz a respins însă interpretarea potrivit căreia ar fi avut o întrevedere politică oficială cu George Simion, precizând că a participat la concert în calitate de muzician și că nu a existat o întâlnire sau o discuție formală între cei doi. Un alt episod a avut loc la 5 mai 2025, imediat după primul tur al alegerilor prezidențiale din România. George Simion a efectuat atunci o deplasare rapidă la Viena, explicând ulterior că vizita făcea parte din strategia sa electorală.

„Luni dimineață m-am dus preț de o oră să fac o poză importantă pentru mine, cu un politician de calibru, și m-am întâlnit cu niște colegi europarlamentari", declara Simion la Digi24, fără să dezvăluie identitatea politicianului. Liderul AUR a respins speculațiile care încercau să asocieze deplasarea sa cu prezența serviciilor secrete ruse în capitala Austriei.

„Acum m-am dus până în Viena și deja au scris că acolo, în Viena, sunt agenturile rusești și gata, m-au prins că sunt agent rus sau ceva de genul acesta", afirma Simion, susținând că deplasarea avusese un scop exclusiv electoral.

O legătură profesională îndelungată cu Austria are și europarlamentarul USR Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății. Potrivit biografiei sale oficiale, Voiculescu a absolvit Universitatea de Economie și Administrare a Afacerilor din Viena, după care și-a construit cariera în sistemul financiar austriac. Între 2005 și 2007, a lucrat la Dexia Kommunalkredit Bank AG, unde s-a ocupat de management strategic și dezvoltarea unor activități regionale.

Ulterior, între 2007 și 2010, a activat în cadrul Volksbank International AG, fiind implicat în activități de management și supraveghere a unor filiale ale grupului. În perioada 2010-2015, Voiculescu a ocupat funcția de vicepreședinte al Diviziei de Finanțări de Infrastructură din cadrul Erste Group Bank AG, unul dintre cele mai importante grupuri bancare austriece, cu o prezență semnificativă în Europa Centrală și de Est. Cariera sa din Austria s-a încheiat odată cu intrarea în administrația publică și, ulterior, în politica românească.

Un alt politician român cu legături academice importante în Austria este europarlamentarul Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European și ales, în octombrie 2026, copreședinte al Grupului Verzilor/Alianței Libere Europene. Conform CV-ului publicat pe site-ul Parlamentului European, Ștefănuță a urmat, între 2004 și 2006, un program de master în studii internaționale avansate la Academia Diplomatică din Viena. În paralel, între 2005 și 2006, a urmat și un program de master în studii europene la Universitatea din Viena. Pregătirea sa academică din Austria a precedat cariera în instituțiile europene și alegerea sa în Parlamentul European.

Dincolo de biografiile unor politicieni, Austria are o influență economică importantă în România, prin investițiile realizate de companii precum OMV Petrom, Erste Group, proprietarul BCR, și Raiffeisen Bank. Relațiile bilaterale au traversat însă și perioade tensionate, în special după blocarea de către Austria, în decembrie 2022, a aderării României la Spațiul Schengen cu frontierele terestre. Decizia a generat reacții politice puternice la București, inclusiv apeluri la boicotarea companiilor austriece.

Între timp, Austria și-a schimbat poziția, iar controalele la frontierele terestre interne pentru România și Bulgaria au fost eliminate începând cu 1 ianuarie 2025. Inițiativa Guvernului de la Viena marchează o schimbare importantă în abordarea securității naționale a unui stat care, timp de decenii, a încercat să își valorifice neutralitatea și rolul de intermediar între marile puteri.

Austria nu este membră NATO, dar face parte din Uniunea Europeană și susține politic Ucraina în războiul declanșat de Rusia în februarie 2022. Noua legislație urmărește să ofere autorităților instrumente mai eficiente pentru combaterea operațiunilor de spionaj, sabotaj, recrutare de agenți și ingerință străină.