Ursula nu se lasă până când nu ne nenorocește pe toți: UE vrea să reînvie practica bancară care a dus la criza financiară din 2008

Postat la: 17.06.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

Uniunea Europeană vrea să readucă în prim-plan o practică financiară adesea legată de criza economică din 2008, încercând astfel să încurajeze băncile să acorde mai multe împrumuturi către economie, relatează Politico.

În acest sens, marți, Comisia Europeană va publica un pachet legislativ menit să revigoreze industria „securitizării", după ce legile stricte introduse după criză au redus aproape complet utilizarea acestei practici în UE. Din acest motiv, Banca Centrală Europeană avertizează că relaxarea regulilor riscă să alimenteze noi bule financiare și să ascundă riscurile în bilanțurile băncilor. Practica a fost explicată pe înțelesul tuturor de actrița Margot Robbie într-o scenă celebră din filmul „The Big Short". Această metodă le permite băncilor să scoată anumite credite din bilanțuri, eliberând spațiu pentru noi împrumuturi.

Înainte de criză din 2008, băncile americane au vândut cele mai riscante împrumuturi - așa-numitele "credite subprime" - investitorilor din toată lumea, printre care ne numărau și mulți clienți cu risc mare de neplată. Când piața imobiliară din SUA s-a prăbușit, mulți debitori nu și-au mai plătit creditele, iar asta a declanșat o criză financiară globală. Acum, Bruxellesul vrea să relaxeze regulile securitizării, astfel încât băncile să fie obligate să păstreze mai puțin capital pentru aceste tranzacții și să respecte cerințe mai lejere de raportare și verificare. Comisia promite însă că vor rămâne suficiente măsuri de protecție pentru a evita o repetare a crizei din 2008.

Piața securitizării din Europa este mult mai mică decât cea din SUA: de la un vârf de 2 trilioane de euro înainte de criză, a scăzut la 1,2 trilioane de euro astăzi, potrivit Politico. În schimb, piața americană a crescut de la 11,3 trilioane de dolari în 2008 la 13,7 trilioane acum. Din acest motiv, Comisia consideră că securitizarea este un „instrument folosit prea puțin în Europa". Planurile pentru relansarea securitizării fac parte dintr-un efort mai larg al UE de a stimula investițiile și creșterea economică. Rapoarte politice sonore, semnate de figuri precum foștii premieri italieni Enrico Letta și Mario Draghi, au cerut relansarea securitizării în UE pentru a sprijini creditarea bancară către firme și pentru a revigora economia blocului comunitar.

De altfel, presiunea pentru securitizare face parte din planul mai amplu al Comisiei de a încuraja o cultură a investițiilor în Uniune și de a reporni creșterea economică aflată în impas, scrie Politico. Mai multe guverne, inclusiv Franța și Germania, au făcut presiuni pentru relaxarea regulilor, dorind să sprijine băncile. Mai mult, subiectul a devenit o prioritate politică pentru șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, după realegerea sa în iulie 2024.

Băncile privesc cu ochi buni această relansare, pentru că mai puține cerințe de capital înseamnă mai mulți bani disponibili pentru alte activități. Totuși, nu toată lumea e de acord. Comisia speră ca această mișcare să ducă la mai multe credite pentru economie, dar unii experți sunt sceptici. Organizația Finance Watch susține că securitizarea „nu va direcționa capitalul acolo unde este cea mai mare nevoie", deoarece „adesea cuprinde împrumuturi slabe și este folosită greșit". ONG-ul avertizează că băncile nu sunt obligate să folosească „capitalul eliberat" pentru împrumuturi productive și că banii ar putea ajunge în dividende sau răscumpărări de acțiuni.

Și Banca Centrală Europeană (BCE) a atras atenția asupra riscurilor. Oficialii BCE spun că reducerea cerințelor de capital nu va stimula transferul riscurilor din sectorul bancar și ar putea duce la abateri față de standardele internaționale. BCE recomandă ca UE să învețe din lecțiile crizei financiare globale, când securitizările complicate și greu de înțeles au dus la asumarea unor riscuri prea mari Totodată, Banca avertizează că Uniunea ar trebui să se asigure că securitizarea nu duce la un nivel prea mare de îndatorare în sistemul financiar, nu alimentează bule speculative și nu ascunde riscurile în bilanțurile băncilor, potrivit Politico.