Când peștele mic înghite peștele mare

Postat la: 10.08.2015 | Scris de: ZIUA NEWS

Când peștele mic înghite peștele mare

În politică, aşa se întâmplă uneori. În România, chiar acum. Puterea UNPR crește exponențial. Condus cu mână de fier, adică de general cu patru stele, de către domnul Gabriel Oprea, UNPR, transformat în partid balama, ia de multe ori decizii, substituindu-se, de fapt, partidelor mari.

Și fiindcă mă refer la partidele mari, fac precizarea că nu m-aș mira dacă, într-o bună zi, respectiv în toamnă acestui an, Gabriel Oprea s-ar număra, cum spun mai multe voci autorizate, printre candidații eligibili la șefia PSD. În general, în politică, unul sau mai multe partide mici gravitează în jurul unui partid mare și, din când în când, schimbă tabără. Prins în orbita unui partid mare, un partid mic nu are altceva de făcut decât să-și sprijine aliatul, oferindu-i voturi în Parlament sau voci, mai mult sau mai puțin puternice, pe posturile de televiziune.

În schimb, dacă partidul mare este la putere, primește posturi în administrația publică, îşi poate promova, din când în când, câte o lege, pentru a fi credibil în ochii electoratului, și poate solicita, chiar, ca la alegeri să se agațe în trenă partenerului, pe liste comune. Dacă partidul puternic este în opoziție, aliatul său solicita, și de obicei obține, încheierea unor înțelegeri scrise, care sunt sau nu făcute publice și care vor deveni operaționale, mai târziu, atunci când vor fi câștigate alegerile. Și de această dată se întâmplă, deseori, ca unul dintre daruri - respectiv una dintre solicitări - să fie prezența pe liste comune.

Mai rar se întâmplă ca un partid mic să poate influența deciziile majore, într-o asemenea măsură încât să-și joace pe degete aliatul. A făcut-o de câteva ori UDMR. Dar niciodată UDMR nu a reușit ca, simultan, să joace tontoroiul în capul tuturor formațiunilor mari. Asta face în prezent, cu un succes absolut remarcabil, UNPR. În acest moment, UNPR nu mai reprezintă doar un simplu aliat al PSD. După cum s-a văzut și după cum se va mai vedea, UNPR are capacitatea, invocând interesul național - termen omniprezent în discursul politic al partidului - să pulverizeze, pur și simplu, o decizie sau un proiect al partidului majoritar, jucând de-a dreptul pe față în tabără opoziției. În același timp și opoziția, în speță PNL, este, uneori, jucată pe degete de către partidul domnului Gabriel Oprea.

Evident, lucrurile ar sta cu totul și cu totul altfel dacă PNL ar refuză să cocheteze cu Gabriel Oprea. Dacă PNL ar sta ferm pe propriile picioare, continuând să aplice lovituri după lovituri majorității parlamentare și așteptând răbdător ca o parte din electorat să basculeze în sfera sa de influență, atunci cel mai mare dar pe care îl poate primi opoziția, respectiv venirea la guvernare, ar ajunge de la sine în posesia PNL. Numai că PNL este nerăbdător. Fie pentru că unii vor puterea cât mai repede și cu orice preț, fie din motive reale, de siguranță și de interes național. Ce este drept este drept.

Ne aflăm într-o situație unică, în care, un ditamai prim-ministru se află sub tirul, încă încrucișat, al procurorilor români, efectiv la un pas de a fi trimis în judecată pentru infracțiuni reale sau închipuite. Niciunde însă în lumea civilizată, un prim-ministru, aflat în această situație și chiar dacă ar fi victima manipulării justiției, nu rămâne în funcţie, ci predă ștafeta altuia. Această situație, cu totul și cu totul specială, ar putea fi încă o scuză pentru PNL, pus în situația de a cocheta, mai mult decât este cazul, cu UNPR.

Așadar, partidul condus de domnul Gabriel Oprea, în acest moment, nu numai că poate influența decisiv poziții politice și decizii politice ale PSD, cu care, formal, este aliat, dar poate face, și chiar face același lucru, și cu PNL, partid cu care, formal, se află în rivalitate. Și mai mult decât atât, iată că, UNPR poate lua chiar inițiativa. Convocând liderii partidelor politice în maniera în care un diriginte cheamă la ședință comitetul de părinți. Iar partidele se supun. Toate. Motivele de mai sus, la care pot fi adăugate și altele, demonstrează, cât se poate de elocvent, că în acest moment, UNPR face jocurile. Și înghite, fără prea mare efort, hălci întregi din cele mai importante partide din România. Peștele cel mic îl înghite pe cel mare.

SR Stanescu

loading...
PUTETI CITI SI...

Când peștele mic înghite peștele mare

Postat la: 10.08.2015 | Scris de: ZIUA NEWS

0

În politică, aşa se întâmplă uneori. În România, chiar acum. Puterea UNPR crește exponențial. Condus cu mână de fier, adică de general cu patru stele, de către domnul Gabriel Oprea, UNPR, transformat în partid balama, ia de multe ori decizii, substituindu-se, de fapt, partidelor mari.

Și fiindcă mă refer la partidele mari, fac precizarea că nu m-aș mira dacă, într-o bună zi, respectiv în toamnă acestui an, Gabriel Oprea s-ar număra, cum spun mai multe voci autorizate, printre candidații eligibili la șefia PSD. În general, în politică, unul sau mai multe partide mici gravitează în jurul unui partid mare și, din când în când, schimbă tabără. Prins în orbita unui partid mare, un partid mic nu are altceva de făcut decât să-și sprijine aliatul, oferindu-i voturi în Parlament sau voci, mai mult sau mai puțin puternice, pe posturile de televiziune.

În schimb, dacă partidul mare este la putere, primește posturi în administrația publică, îşi poate promova, din când în când, câte o lege, pentru a fi credibil în ochii electoratului, și poate solicita, chiar, ca la alegeri să se agațe în trenă partenerului, pe liste comune. Dacă partidul puternic este în opoziție, aliatul său solicita, și de obicei obține, încheierea unor înțelegeri scrise, care sunt sau nu făcute publice și care vor deveni operaționale, mai târziu, atunci când vor fi câștigate alegerile. Și de această dată se întâmplă, deseori, ca unul dintre daruri - respectiv una dintre solicitări - să fie prezența pe liste comune.

Mai rar se întâmplă ca un partid mic să poate influența deciziile majore, într-o asemenea măsură încât să-și joace pe degete aliatul. A făcut-o de câteva ori UDMR. Dar niciodată UDMR nu a reușit ca, simultan, să joace tontoroiul în capul tuturor formațiunilor mari. Asta face în prezent, cu un succes absolut remarcabil, UNPR. În acest moment, UNPR nu mai reprezintă doar un simplu aliat al PSD. După cum s-a văzut și după cum se va mai vedea, UNPR are capacitatea, invocând interesul național - termen omniprezent în discursul politic al partidului - să pulverizeze, pur și simplu, o decizie sau un proiect al partidului majoritar, jucând de-a dreptul pe față în tabără opoziției. În același timp și opoziția, în speță PNL, este, uneori, jucată pe degete de către partidul domnului Gabriel Oprea.

Evident, lucrurile ar sta cu totul și cu totul altfel dacă PNL ar refuză să cocheteze cu Gabriel Oprea. Dacă PNL ar sta ferm pe propriile picioare, continuând să aplice lovituri după lovituri majorității parlamentare și așteptând răbdător ca o parte din electorat să basculeze în sfera sa de influență, atunci cel mai mare dar pe care îl poate primi opoziția, respectiv venirea la guvernare, ar ajunge de la sine în posesia PNL. Numai că PNL este nerăbdător. Fie pentru că unii vor puterea cât mai repede și cu orice preț, fie din motive reale, de siguranță și de interes național. Ce este drept este drept.

Ne aflăm într-o situație unică, în care, un ditamai prim-ministru se află sub tirul, încă încrucișat, al procurorilor români, efectiv la un pas de a fi trimis în judecată pentru infracțiuni reale sau închipuite. Niciunde însă în lumea civilizată, un prim-ministru, aflat în această situație și chiar dacă ar fi victima manipulării justiției, nu rămâne în funcţie, ci predă ștafeta altuia. Această situație, cu totul și cu totul specială, ar putea fi încă o scuză pentru PNL, pus în situația de a cocheta, mai mult decât este cazul, cu UNPR.

Așadar, partidul condus de domnul Gabriel Oprea, în acest moment, nu numai că poate influența decisiv poziții politice și decizii politice ale PSD, cu care, formal, este aliat, dar poate face, și chiar face același lucru, și cu PNL, partid cu care, formal, se află în rivalitate. Și mai mult decât atât, iată că, UNPR poate lua chiar inițiativa. Convocând liderii partidelor politice în maniera în care un diriginte cheamă la ședință comitetul de părinți. Iar partidele se supun. Toate. Motivele de mai sus, la care pot fi adăugate și altele, demonstrează, cât se poate de elocvent, că în acest moment, UNPR face jocurile. Și înghite, fără prea mare efort, hălci întregi din cele mai importante partide din România. Peștele cel mic îl înghite pe cel mare.

SR Stanescu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE