Orizontul BRICS

• Tweet

Cotidianul britanic The Telegraph atrăgea atenţia ieri că adevăratul motiv de îngrijorare financiară nu este Grecia, ci China, unde evenimentele seamănă izbitor cu crahul bursei americane din 1929. Se menţiona că bursă din Shanghai a pierdut 30% din valoare în doar trei săptămâni, după ce valoarea sa se dublase în spaţiul unui singur an.

Însă, în acelaşi China a făcut un mare salt înainte şi a decis că principalii acţionari (cei care deţin minim 5% din acţiuni) şi directorii companiilor listate la bursă nu-şi pot înstrăina acţiunile timp de şase luni. Practic, s-a creat o nouă perspectiva asupra afirmaţiei că deponentul este de fapt acţionar. Măsură vine după ce Banca Chinei a intervenit în sprijinul bursei prin mai multe măsuri menite să pompeze bani în piaţă şi după ce chinezii au început să vândă din casă ca să-şi acopere pierderile de la bursă.

Dar aceste evenimente au loc după ce la 1 iulie 2015, a avut loc un eveniment care a trecut neobservat, dar cu implicaţii majore pentru China, dar, mai ales, pentru toate statele lumii. Parlamentul chinez a ratificat crearea Băncii de Dezvoltare a BRICS, o entitate bancară apărută ca o alternativă la instituţiile financiare occidentale, cum ar fi Banca Mondială. Noua bancă va furniza bani pentru infrastructură şi dezvoltare în ţările BRICS: Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud.

Fiecare ţară va avea vot egal în cadrul BRICS, fără să se ţină cont de produsul intern brut. Astfel, fiecare membru BRICS este aşteptat să contribuie cu parte egală la constituirea fondului de startup de 50 de miliarde USD, cu extindere până la 100 miliarde USD. Sediul central al băncii va fi în Shanghai, India va deţine preşedinţia băncii în primul an, în timp ce Rusia va prezida consiliul reprezentativ. Până acum, înfiinţarea băncii BRICS, numită Nouă Banca de Dezvoltare (NBD), a fost ratificată deja în India şi, din 2 mai 2015, de către Rusia. Acordul privind crearea unui fond comun de rezervă de schimb pentru ţările membre BRICS a fost parafat, în 2014, de către cele cinci ţări la Fortaleza, în Brazilia.

Ca atare, pentru constituirea acestui fond, Rusia a anunţat că intenţionează să participe cu suma de 18 miliarde de dolari (peste 16 miliarde de euro), la fel ca India şi Brazilia, dar cu mult mai puţin decât cele 41 de miliarde de dolari (36,6 miliarde de euro) promise de către China. Fondul urmează să fie completat de către Africa de Sud cu cinci miliarde de dolari (4,4 miliarde de euro). Potrivit declaraţiei finale semnate de către ţările membre BRICS la Fortaleza, acest fond le va permite să evite "presiuni pe termen scurt asupra lichidităţilor" şi "să promoveze o mai mare cooperare" între ele.

Fondul este perceput de către Rusia ca soluţie alternativă la instituţiile financiare internaţionale dominate de către Statele Unite. Prin acordul de înfiinţare a propriei bănci, ţările membre BRICS, care reprezintă 40% din populaţia mondială şi 1/5 din PIB-ul planetei, au pus prima cărămidă la temelia unei noi arhitecturi financiare care concure instituţiile financiare de forţă ale Occidentului, cum ar fi Banca Mondială.

Ion Teleanu