Paradoxul gazelor românești

• Tweet

Deși piața națională a gazelor a fost liberalizată pentru companii, de la 1 ianuarie 2014 - segment în care activează peste 120 de furnizori –, prețul MWh crește în continuare, în loc să scadă. Până la ora actuală, Consiliul Concurenței păstrează o tăcere suspectă față de acest paradox, la fel ca și alte autorități ale statului, timp în care consumatorul casnic se vede confruntat cu o creștere anuală de 6 lei/MWh, ba chiar mai mult.

Această anomalie ne poate face să credem că, atât „băieții deștepți din energie“, cât și „gulerele albe“ cu interese majore în jurul Palatului Victoria și-au dat mâna, pentru a spolia în continuare populația, așa cum au făcut-o, fără niciun pardon, și până acum. Fenomen față de care diversele parchete și servicii secrete ale statului nu manifestă niciun fel de interes, prea preocupate să se implice în politică și tributare unor interese potrivnice celor ale cetățeanului ori celui național.

Potrivit Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, de la 1 aprilie anul curent, prețul gazelor naturale furnizate consumatorului casnic a scăzut cu 3,9%. Măsură care ar fi trebuit să-l bucure pe românul de rând din cale-afară, dacă n-ar fi fost doar o păcăleală administrată cu sadism, după cum se va vedea.

De la 1 iulie 2015, prețul KWh la gazele naturale se va majora nu cu 6 lei, ci cu 7 lei (pe sub mână), ajungând de la 53 de lei, la 60 de lei/KWh. În ambele situații, populația va resimți cu adevărat modificările de tarife abia prin luna decembrie, când consumul se va majora, iar acesta va fi facturat. Ce înseamnă asta? Că pentru lunile aprilie, mai, iunie, cetățeanul a plătit mai puțin, iar pentru iulie, august, septembrie și parte din octombrie, va plăti mai mult. Cu alte cuvinte, ce s-a economisit în timpul primăverii-verii se va pierde în timpul verii-toamnei.

Și după aceea, oricum am da-o, vom plăti mai mult, atunci când consumul casnic se va majora, că oamenii trebuie să se încălzească în anotimul friguros și consumă mult mai mult. De unde și suspiciunea că planurilor machiavelice ale „șmecherilor din energie“ sunt atât de elaborate, cu predilecție ascunzându-se în spatele deciziilor europene, așa fel încât cetățeanul să nu înțeleagă ce i se întâmplă și să accepte sine-qua-non fatalitatea că trebuie să plătească mai mult, dacă vrea să nu-i fie frig pe timpul iernii.

Conform aceluiași calendar ticălos de majorare a gazelor naturale, anul viitor KWh va ajunge la 66 de lei, în 2017 la 72 de lei, iar în 2018 la 78 de lei, fără ca aceste prețuri să țină câtuși de puțin cont de faptul că și România dispune sau dispunea de propriile gaze naturale. Care gaze au fost concesionate gratuit austriecilor de la OMV, drept bonus, la pachet cu petrochimia națională. Iar acum, austrieciii nu vând nouă gazele noastre...

În concluzie, problema supusă dezbaterii stă cam așa:
1. În primăvară, autoritățile statului - la brațetă cu „șmecherii din energie“ - au ieftinul gazul, ca să arunce praf în ochi consumatorului casnic,  că oricum consumul înregistrat pe timpul primăverii-verii nu aducea cine știe ce profituri.
2. Pe parcursul verii-toamnei majorează prețul gazelor naturale - vezi Doamne, că așa vrea Comisia Europeană și altfel nu se poate -, iar consumatorul nu se va alarma, că oricum în această perioadă nu va consuma prea mult.
3. Dar din noiembrie-decembrie anul curent, facturile se vor umfla substanțial, iar oamenii vor fi puși în fața faptului împlinit, acceptând tacit și în necunoștință de cauză povara majorării tarifale, care n-are nici cea mai mică legătură cu eficiența economică, cu realitatea de pe piața acestui gen de energie, ori cu interesul consumatorului. Fiindcă acestea au fost din timp, metodic, laborios și premeditat sacrificate, astfel încât conturile furnizorilor de energie termică să se umfle în mod nesimțit și nejustificat, pe spinarea cetățeanului. Bașca multitudinea comisioanelor și șpăgilor aferente, ce rezidă pe relația „gulerelor albe“ și „șmecherilor din energie“, de care organele abilitate ale statului nu mai au timp să se ocupe.

Dan Coste