Resetarea serviciilor secrete

Postat la: 17.04.2016 | Scris de: ZIUA NEWS

Resetarea serviciilor secrete

În fine. Administraţia prezidenţială se urneşte. Serviciile secrete vor fi reformate. Din temelii. Sau, cel puţin, aşa îşi imaginează iniţiatorii marii resetări. De ce este necesar acest lucru? Şi cum anume se va proceda?

S-a afirmat, într-o cadenţă obsesivă, faptul că serviciile noastre secrete sunt ultra-performante. Şi că ele sunt garanţia democraţiei de la Bucureşti. Aceste enunţuri sunt discutabile. Este real faptul că România nu a fost supusă unor atacuri teroriste. Dar este de văzut în ce măsură, pur şi simplu, nu au existat asemenea iniţiative şi dacă ele ar fi existat, rămâne, totuşi, o enigmă modul în care serviciile secrete ar fi reuşit să descopere, din faşă, asemenea operaţii şi să le anihileze. În eventualitatea în care am fi trecut prin asemenea scenarii, nu mă îndoiesc că instituţiile de forţă şi-ar fi făcut, din plin, publicitate. Cum s-a întâmplat în cazul "teroristului" în şlapi, care alerga ca nebunul cu o butelie după el. În rest, tot ce ştim este că au fost expulzaţi, de-a lungul anilor, câţiva tineri bănuiţi de legături cu organizaţii teroriste. Dar niciodată dovediţi. Căci dacă ar fi fost dovediţi, ar fi fost judecaţi şi condamnaţi. Şi nu doar expulzaţi.
Mai ştim despre serviciile secrete şi, în primul rând, despre SRI, că este supra-bugetat la un nivel care, raportat la PIB, ne plasează pe unul dintre primele locuri în lume. La fel în ceea ce priveşte personalul. Şi echipamentele tehnice de care dispune.

Dacă aşa stau lucrurile, de ce, totuşi, serviciile noastre secrete, mai ales SRI şi SIE, sunt lăudate de partenerii euroatlantici? Este un simplu act de complezenţă? Mă îndoiesc. Presupun că există motive întemeiate, iar ele rezidă în disponibilitatea SRI şi SIE de a pune cvazi-totalitatea informaţiilor obţinute la dispoziţia serviciilor partenere. Ceea ce nu se întâmplă în condiţii similare şi în sens invers. Atâta timp cât muncim, în primul rând, pentru alţii şi pe propria noastră cheltuială, este firesc să fim apreciaţi pentru asta. Nu este deloc exclus ca în plan extern să fi înregistrat, cu adevărat, performanţe, în măsură în care antenele extrem de performante ale fostei Securităţi, întinse în lumea arabă, au putut fi perpetuate prin noi valuri de agenţi plasaţi la post în ultimii 26 de ani. Ceea ce nu putea fi decât de ajutor pentru serviciile secrete partenere.

Ceea ce a stârnit, în ultimii 26 de ani, dispute aprinse şi pe bună dreptate este amploarea, fără precedent, mai semnificativă chiar decât pe vremea Securităţii comuniste, a spionajului intern. A supravegherii propriilor cetăţeni. Acestora li se dedică un uriaş efort, nemaiîntâlnit în alte state, şi demn de o cauză mai bună. Aşa se explică de ce SRI, care se ocupă, în special, de spionajul intern, are un buget de şase ori mai mare decât SIE, care se ocupă, în special, de spionajul extern. Un raport inversat faţă de situaţia din Franţa sau din Germania.

Toate aceste detalii schiţate mai sus ne conduc la trei concluzii importante. Prima este că serviciile secrete trebuie să fie reformate şi aduse la dimensiuni rezonabile. A două concluzie este că o asemenea resetare nu trebuie, sub nicio formă, să afecteze eficacitatea acestora, ci, dimpotrivă, este necesară o upgradare semnificativă. Şi trei: trebuie să se renunţe la supravegherea excesivă, de către servicii, a cetăţenilor români. Procesul este în curs, declanşat fiind chiar de decizia istorică a Curţii Constituţionale a României.

În ceea ce priveşte răspunsul la cea de a doua întrebare, cum anume ar trebui restructurate serviciile, avem o singură certitudine şi mai multe ipoteze de lucru. Certitudinea este că, în funcţie de modul în care va fi organizată, pe viitor, această activitate, va trebui elaborat, dezbătut şi promulgat un pachet legislativ adecvat. Legi moderne ale siguranţei naţionale. Spiritul acestei noi legislaţii ar trebui să fie dominat de un principiu. Şi anume, de plasarea în centrul acestei activităţi a ideii de protecţie a cetăţeanului. Aceste servicii sunt create şi funcţionează pentru a-l proteja pe român şi pentru a garanta, cu adevărat, că drepturile sale sunt protejate într-o societate care funcţionează democratic.

Iar incertitudinile se leagă de viziunea celor care vor opera restructurarea întregului sistem de siguranţă naţională. Vor rămâne tot atât de multe servicii? Sau vor fi doar două, SRI şi SIE? Sau vor rămâne trei, incluzând aici şi serviciul secret al Armatei? Cum vor fi ele conduse şi, mai ales, cum vor fi ele supravegheate? Cum va fi garantat faptul că supravegherea acestora nu va fi şi în continuare operată cu oameni aflaţi sub dublă comandă? Cât ar trebui să rămână secret şi cât ar trebui să devină nesecret din activitatea serviciilor secrete? Pentru marele public. Sau pentru comisia sau comisiile parlamentare de control. Ce valori vom fi în stare să asimilăm din statele democratice, care dispun şi ele de asemenea servicii, dar fără a se pune atât de acut problema pericolului pe care ele le-ar reprezenta pentru proprii cetăţeni?

Sorin Rosca Stanescu

loading...
PUTETI CITI SI...

Resetarea serviciilor secrete

Postat la: 17.04.2016 | Scris de: ZIUA NEWS

0

În fine. Administraţia prezidenţială se urneşte. Serviciile secrete vor fi reformate. Din temelii. Sau, cel puţin, aşa îşi imaginează iniţiatorii marii resetări. De ce este necesar acest lucru? Şi cum anume se va proceda?

S-a afirmat, într-o cadenţă obsesivă, faptul că serviciile noastre secrete sunt ultra-performante. Şi că ele sunt garanţia democraţiei de la Bucureşti. Aceste enunţuri sunt discutabile. Este real faptul că România nu a fost supusă unor atacuri teroriste. Dar este de văzut în ce măsură, pur şi simplu, nu au existat asemenea iniţiative şi dacă ele ar fi existat, rămâne, totuşi, o enigmă modul în care serviciile secrete ar fi reuşit să descopere, din faşă, asemenea operaţii şi să le anihileze. În eventualitatea în care am fi trecut prin asemenea scenarii, nu mă îndoiesc că instituţiile de forţă şi-ar fi făcut, din plin, publicitate. Cum s-a întâmplat în cazul "teroristului" în şlapi, care alerga ca nebunul cu o butelie după el. În rest, tot ce ştim este că au fost expulzaţi, de-a lungul anilor, câţiva tineri bănuiţi de legături cu organizaţii teroriste. Dar niciodată dovediţi. Căci dacă ar fi fost dovediţi, ar fi fost judecaţi şi condamnaţi. Şi nu doar expulzaţi.
Mai ştim despre serviciile secrete şi, în primul rând, despre SRI, că este supra-bugetat la un nivel care, raportat la PIB, ne plasează pe unul dintre primele locuri în lume. La fel în ceea ce priveşte personalul. Şi echipamentele tehnice de care dispune.

Dacă aşa stau lucrurile, de ce, totuşi, serviciile noastre secrete, mai ales SRI şi SIE, sunt lăudate de partenerii euroatlantici? Este un simplu act de complezenţă? Mă îndoiesc. Presupun că există motive întemeiate, iar ele rezidă în disponibilitatea SRI şi SIE de a pune cvazi-totalitatea informaţiilor obţinute la dispoziţia serviciilor partenere. Ceea ce nu se întâmplă în condiţii similare şi în sens invers. Atâta timp cât muncim, în primul rând, pentru alţii şi pe propria noastră cheltuială, este firesc să fim apreciaţi pentru asta. Nu este deloc exclus ca în plan extern să fi înregistrat, cu adevărat, performanţe, în măsură în care antenele extrem de performante ale fostei Securităţi, întinse în lumea arabă, au putut fi perpetuate prin noi valuri de agenţi plasaţi la post în ultimii 26 de ani. Ceea ce nu putea fi decât de ajutor pentru serviciile secrete partenere.

Ceea ce a stârnit, în ultimii 26 de ani, dispute aprinse şi pe bună dreptate este amploarea, fără precedent, mai semnificativă chiar decât pe vremea Securităţii comuniste, a spionajului intern. A supravegherii propriilor cetăţeni. Acestora li se dedică un uriaş efort, nemaiîntâlnit în alte state, şi demn de o cauză mai bună. Aşa se explică de ce SRI, care se ocupă, în special, de spionajul intern, are un buget de şase ori mai mare decât SIE, care se ocupă, în special, de spionajul extern. Un raport inversat faţă de situaţia din Franţa sau din Germania.

Toate aceste detalii schiţate mai sus ne conduc la trei concluzii importante. Prima este că serviciile secrete trebuie să fie reformate şi aduse la dimensiuni rezonabile. A două concluzie este că o asemenea resetare nu trebuie, sub nicio formă, să afecteze eficacitatea acestora, ci, dimpotrivă, este necesară o upgradare semnificativă. Şi trei: trebuie să se renunţe la supravegherea excesivă, de către servicii, a cetăţenilor români. Procesul este în curs, declanşat fiind chiar de decizia istorică a Curţii Constituţionale a României.

În ceea ce priveşte răspunsul la cea de a doua întrebare, cum anume ar trebui restructurate serviciile, avem o singură certitudine şi mai multe ipoteze de lucru. Certitudinea este că, în funcţie de modul în care va fi organizată, pe viitor, această activitate, va trebui elaborat, dezbătut şi promulgat un pachet legislativ adecvat. Legi moderne ale siguranţei naţionale. Spiritul acestei noi legislaţii ar trebui să fie dominat de un principiu. Şi anume, de plasarea în centrul acestei activităţi a ideii de protecţie a cetăţeanului. Aceste servicii sunt create şi funcţionează pentru a-l proteja pe român şi pentru a garanta, cu adevărat, că drepturile sale sunt protejate într-o societate care funcţionează democratic.

Iar incertitudinile se leagă de viziunea celor care vor opera restructurarea întregului sistem de siguranţă naţională. Vor rămâne tot atât de multe servicii? Sau vor fi doar două, SRI şi SIE? Sau vor rămâne trei, incluzând aici şi serviciul secret al Armatei? Cum vor fi ele conduse şi, mai ales, cum vor fi ele supravegheate? Cum va fi garantat faptul că supravegherea acestora nu va fi şi în continuare operată cu oameni aflaţi sub dublă comandă? Cât ar trebui să rămână secret şi cât ar trebui să devină nesecret din activitatea serviciilor secrete? Pentru marele public. Sau pentru comisia sau comisiile parlamentare de control. Ce valori vom fi în stare să asimilăm din statele democratice, care dispun şi ele de asemenea servicii, dar fără a se pune atât de acut problema pericolului pe care ele le-ar reprezenta pentru proprii cetăţeni?

Sorin Rosca Stanescu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE