"Ultrasii" democratiei din PSD fata in fata cu trecutul comunist al parintilor fondatori

• Tweet

Daca Liviu Dragnea va fi prim-ministrul Romaniei sau daca va fi condamnat definitiv in dosarul Referendumului (unde e condamnat cu suspendare in prima instanta), publicul va incerca sa isi raspunda la intrebarea cum a fost posibila ascensiunea acestui lider. Probabil ca acum putina lume este atenta la cum au fost facute jocurile pentru Congresul PSD astfel incat Liviu Dragnea sa devina fara mari probleme presedintele plin al PSD. Prima etapa o reprezinta cucerirea presedintiei PSD, partidul cu cel mai mare numar de membri.

Atat de mare este acest partid de masa incat nici macar PSD nu stie exact cati membri sunt inscrisi in formatiunea politica cu origini in PCR-FSN. Unii spun patru sute de mii, altii cinci sute de mii. Astfel ca schimbarea sistemului de vot pentru alegerea presedintelui la baza prin introducerea votului tuturor membrilor devine discutabila. Evident, in aparenta este democratica, aleg toti membrii, nu doar delegatii la Congres, dar la o privire mai atenta „ultra-democratia" din PSD cu care se lauda Liviu Dragnea nu inseamna acelasi lucru cu democratia din Anglia.

Ion Iliescu insusi a spus ca noul sistem de vot din PSD aminteste de alegerea lui Ceausescu unde nicio disidenta sau contra-candidatura nu era posibila. E adevarat ca Iliescu l-a cunoscut pe Ceausescu si ca Dragnea are dreptate sa ii reproseze „tatucului' ca el nu l-a cunoscut direct pe fostul dictator amendand astfel trecutul comunist al presedintelui de onoare al PSD. Dar totodata asta nu inseamna ca Liviu Dragnea trebuie sa repete greselile trecutului inaintasilor sai ori ca oamenii (membri obisnuiti PSD) nu pot sa nu invete chiar nimic din istorie. Pana la urma este istoria partidului sau, a lui Liviu Dragnea. Alegerea noului presedinte PSD seamana izbitor cu alegerile de fatada din PCR pentru alegerea secretarului general.

Iar Liviu Dragnea a fost mult timp secretar general al PSD. Secretarul general al oricarui mare partid din Romania de azi este cel care tine legatura cu baza, cu filialele, cu membrii si conducerea organizatiilor locale. Daca secretarul general ii stie pe nume pe fiecare dintre sefii de la judete si le are numarul de telefon in agenda, in schimb presedintele de partid ocupa, mai degraba, o functie de reprezentare in raport cu cei de la firul ierbii. Chiar daca Dragnea a votat in partid - de ochii lumii - impotriva schimbarii sistemului de vot al presedintelului PSD, noul sistem il avantajeaza in mod semnificativ.

Presedintele PSD va fi ales de catre majoritatea celor cateva sute de mii de membri (nu stim cati exact), iar candidatii - potrivit noilor modificari, pentru a se inscrie in cursa - au nevoie de sustinerea organizatiei din care fac parte plus alte patru organizatii judetene. Asta l-a suparat pe Serban Nicolae care s-a tezit fara sustinerea organizatiei judetene Mehedinti din care face parte care a optat pentru Dragnea. Daniel Savu are sustinerea organizatiei sale - Prahova - dar ii mai trebuie alte 4 organizatii pentru a i se valida inscrierea in cursa. Robert Negoita nu se bucura nici macar de sustinerea sectoarelor, 5 dintre ele declarand sustinerea pentru Dragnea. Asa ca dupa 30 de ore s-a retras si el si a ramas sef doar la PSD Bucuresti.

Si mai trist este ca Tineretul Social Democrat, prin vocea secretarului general al TSD, solicita acelasi sistem „ultra-democratic" de alegere a presedintelui la tineret, adica tot pe baza votului universal al membrilor de la tineret care sa se prezinte la urne cu buletinul de identitate, nu cu carnetul de partid. Aschia nu sare departe de trunchi, mai ales ca nu stim nici cati membri are TSD. Cu aproape doua saptamani inainte de vot putem spune linistiti cine a castigat alegerile pentru sefia PSD. Singurul contra-candidat solid care putea sa ii mai faca ceva probleme lui Liviu Dragnea se numeste DNA. Dar astazi, in dosarul "Fraudă la referendum" s-a amanat apelul pentru luna noiembrie.

Antonio Momoc
Conferențiar universitar, specialist în comunicare