Baculum: oamenii fără osul sexului performant. Penisul humanoid acum 1,9 milioane de ani

Postat la: 21.02.2021 |

Humanoizii au devenit mai îndemânatici, mai inteligenţi şi au ajuns să stăpânească lumea. Au avut însă şi de pierdut. De exemplu, un os care se găseşte la majoritatea mamiferelor. Este vorba despre baculum şi ţine de performanţa sexuală.

Numit si osul penisului, os pe care oamenii de astăzi nu-l mai posedă, dar pe care l-au pierdut de-a lungul evoluţiei, acum aproximativ 1 milion de ani, acesta conferea o capacitate de a avea acte sexuale prelungite, ceea ce a scăzut ulterior, spun unii specialiştii. La om, penisul este un organ format din formaţiuni musculare, fără niciun fel de structură osoasă. Nu a fost însă întotdeuna aşa.

Mai precis până acum aproximativ 2 milione de ani în urmă, hominizii din care a evoluat omul de astăzi, ar fi avut un os penian, numit baculum. Osul respectiv ar fi fost prins de capătul superior al penisului şi nu de baza acestuia şi servea pentru a susţine penisul în timpul copulării dar şi direcţionarea spermei către cervix pentru o fertilizare mai eficientă. Australophitecus, Homo Habilis sau Homo Ergaster ar fi avut baculum, acest os penian.

Kit Opie şi Matilda Bridle de la University College din Londra au făcut o serie de studii privind rolul acestui os la mamifere dar au făcut şi o serie de consideraţii privind dispariţia sa la hominizi. Mai preics, aceştia cred că osul penisului a apărut la mamifere acum 95 de milioane de ani iar la primate acum 50 de milioane de ani.

Conform specialiştilor baculum a avut şi are un rol important în împerecherea mamiferelor. Mai precis, ajută masculii să se asigure că materialul lor genetic va fi perpetuat. Eficienţa acestui os este mare în cazul mamiferelor poligame care practică împerecherea multiplă între idivizi. Adică o femelă se împerechează cu mai mulţi masculi la intervale scurte de timp. Cu cât este mai lung osul penian cu atât împerecherea durează mai mult, iar şansele respectivului de a-şi transmite materialul genetic cresc.

„Cercetările noastre sugerează faptul că baculum joacă un rol important în strategiile reproductive ale masculului în momentul în care are de-a face cu o competiţie sexuală acerbă post-copulatorie. Actele sexuale prelungite îl ajută pe mascul să păzească femela de împerecheri cu alţi competitori, crescându-i astfel şansele de a-şi transmite materialul genetic", precizează antropologul Matilda Bridle.

O specie de maimuţă din Madagascar are un baculum foarte lung şi în consecinţă actul sexual durează aproximativ o oră. La cimpanzeu, cu un baculum cât o unghie, durează doar şapte secunde. La oameni, fără baculum, copularea propriu-zisă durează în medie două minute. Cel mai mare baculum îl are morsa, de aproximativ 0.6 metri.

Specialiştii spun că humanoizii au rămas fără baculum acum 1.9 milioane de ani. Este vorba despre Homo Erectus, descoperitul focului şi cel care a reuşit să se răspândească din Africa către Europa şi Asia. Totodată Homo Erectus a căpătat şi o serie de trăsături comportamentale care se pare că l-a influenţat şi anatomic.

Mai precis, se presupune că la acest hominid se remarca şi prin monogamie. Spre deosebire de strămoşii săi care se împerecheau cu mai multe femele, la fel ca celelalte primate, Homo Erectus a început să prefere o singură parteneră. În acel moment, spun specialiştii antropologi, oamenii nu mai aveau nevoie de baculum, pentru că nu mai exista o competiţie sexuală atât de pronunţată.