Cât este de periculos fastingul? Un studiu recent pune sub semnul întrebării beneficiile postului intermitent

Postat la: 07.01.2026 |

Postul intermitent este adesea prezentat ca o soluție simplă pentru reglarea metabolismului și îmbunătățirea sănătății cardiometabolice. Un studiu recent arată însă că lucrurile sunt mai nuanțate și că restricția orară a meselor, fără reducerea aportului caloric, nu produce automat beneficii metabolice.

Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Institutul German de Nutriție Umană Potsdam-Rehbruecke (DIfE) și a inclus 31 de femei supraponderale sau obeze. Participantele au urmat, timp de câte două săptămâni, două programe diferite de alimentație cu restricții de timp (time-restricted eating, TRE): unul cu mese între orele 8:00 și 16:00, celălalt între 13:00 și 21:00.

Deși ferestrele orare au fost diferite, regimul alimentar a fost identic din punct de vedere caloric. Femeile au mâncat ca de obicei, fără a reduce intenționat cantitatea totală de energie consumată. Studiul a fost conceput ca unul aproape izocaloric, tocmai pentru a separa efectul orei mesei de cel al restricției calorice, notează Science Alert.

Rezultatele au arătat o scădere ușoară în greutate, însă fără modificări semnificative ale markerilor metabolici sau cardiovasculari. Nivelurile glicemiei, tensiunea arterială și colesterolul nu au înregistrat îmbunătățiri notabile, indiferent de intervalul orar ales pentru mese.

„Efectele cardiometabolice benefice descrise anterior ar putea fi induse de restricția calorică asociată cu TRE și nu de scurtarea ferestrei alimentare în sine", notează autorii studiului. „În acest studiu aproape izocaloric, nu s-au observat îmbunătățiri ale parametrilor metabolici după două săptămâni de TRE."

Datele sugerează că reducerea aportului caloric rămâne factorul central în îmbunătățirea sănătății metabolice, iar simpla mutare a orelor de masă, în absența acestui deficit energetic, are un impact limitat. Cercetătorii subliniază totuși că studiul a fost de mică amploare și de scurtă durată, ceea ce impune prudență în interpretare.

Un efect clar observat a fost modificarea ritmurilor circadiene ale participantelor. Ceasurile biologice interne, inclusiv procesele asociate cu somnul, s-au adaptat în funcție de intervalul de alimentație. Rezultatul întărește ideea că momentul meselor influențează sincronizarea biologică, cu posibile implicații pentru sănătate, mai ales în cazul mâncatului târziu seara.

„Cei care doresc să slăbească sau să își îmbunătățească metabolismul ar trebui să fie atenți nu doar la ceas, ci și la bilanțul energetic", a declarat Olga Ramich, biolog și nutriționist la DIfE.

Îmbunătățirea metabolismului este esențială în prevenirea rezistenței la insulină și a diabetului. Autorii consideră că viitoarele cercetări ar trebui să analizeze mai atent combinația dintre restricția calorică și momentul meselor, în special în regimuri hipocalorice, unde ora alimentației ar putea avea un rol suplimentar.

Studiul, publicat în Science Translational Medicine, se adaugă unei literaturi tot mai diverse despre postul intermitent și arată că eficiența acestuia depinde mai puțin de ceas și mai mult de cantitatea totală de energie consumată.