Ce aliment a eliminat Gică Hagi, acum 5 ani, din dieta sa. Gică Popescu i-a luat exemplul

Postat la: 02.01.2026 |

Gică Hagi, în vârstă de 60 de ani, a renunțat complet la consumul de carne în urmă cu aproximativ cinci ani, o decizie care ține de stilul său de viață și de modul în care își gestionează sănătatea. Dezvăluirea a fost făcută de cumnatul său, Gică Popescu, în vârstă de 58 de ani, într-un interviu recent, în care a vorbit despre disciplina și echilibrul pe care „Regele" le-a adoptat în ultimii ani.

„De un an nu mai mănânc carne. M-am luat după Gică Hagi, care nu consumă carne de 5 ani!", a dezvăluit Popescu, pentru postul Pro TV. „Baciul" este într-o formă fizică de invidiat. Merge des la sala de forță și are mai puține kilograme decât în perioada în care era jucător activ. Hagi și Popescu conduc destinele clubului de fotbal Farul Constanța. Primul în calitate de patron, iar cel de-al doilea - ca președinte.

Oamenii recurg la o alimentație bazată pe vegetale din mai multe motive. Printre acestea se numără pierderea în greutate, o stare mai energică, reducerea riscului de boli cardiovasculare, scăderea numărului de pastile pe care la iau... o mulțime de motive importante! Pentru mai multă inspirație iată câteva beneficii la care să te aștepți atunci când ai o alimentație bazată pe vegetale.

Dacă mănânci carne, brânză și alimente procesate, probabil că ai un grad mare de inflamații în corp. În timp ce inflamațiile pe termen scurt (cum ar fi după o rană) sunt normale și necesare, inflamațiile care durează luni sau ani nu sunt. S-a observat că inflamațiile cronice pot cauza dezvoltarea aterosclerozei, atacurilor de cord, atacurilor vasculare cerebrale, diabetului, și a bolilor autoimune, printre alte stări.

În paralel, dietele bazate pe vegetale sunt anti-inflamatori naturali, pentru că au conținut mare de fibre, antioxidanți și alți fito nutrienți și un conținut mai mic de declanșatori de inflamare, cum ar fi grăsimile saturate și endotoxinele (toxine eliberate de bacteria găsită în mod frecvent în hrana de origine animală). Studiile au arătat că oamenii care adoptă o alimentație vegetariană își pot micșora dramatic nivelul de proteină C reactivă (CRP), un indicator al inflamației din corp.

Colesterolul ridicat din sânge este un factor de risc cheie pentru bolile de inică și atacul cerebral, doi dintre asasinii principali din Statele Unite ale Americii. Grăsimile saturate- găsite în principal în carne, carne de pasăre, brânză și ale produse animale - sunt un excitator major al nivelului de colesterol din sânge. Colesterolul din mâncare are de asemenea un rol în acest sens.

Studiile arată în mod consecvent că atunci când oamenii consumă hrană vegetariană nivelul colesterolului din sânge scade cu până la 35%. În multe cazuri, descreșterea este egală cu cea observată în timpul terapiei medicamentoase - cu multe efecte secundare pozitive! Oamenii care solicită scăderea nivelului de colesterol cu ajutorul medicamentlor, pot reduce nivelul de colesterol și riscul cardiovascular adoptând o dietă vegetariană.

Alimentația bazată în întregime pe vegetale scade colesterolul din sânge pentru că aceasta este foarte săracă în grăsimi saturate și conține zero colesterol. În plus, dietele vegetariene sunt bogate în fibre, care reduc adițional nivelul de colesterol din sânge. A fost dovedit că și consumul de soia joacă un rol în scăderea colesterolului, pentru cei care aleg să o includă în alimentație.

Miliardele de microorganisme care trăiesc în corpul nostru, sunt numite în mod colectiv microbiom. Din ce în ce mai mult, aceste microorganisme sunt recunoscute ca fiind cruciale pentru sănătatea noastră generală: nu numai că ne ajută să ne digerăm măncarea, dar produc și nutrineți decisivi, ne antrenează sistemul imunitar, pornesc și opresc genele, păstrează țesutul organelor interne sănătos și ne ajută să ne protejăm de cancer. De asemenea, studiile au arătat că joacă un rol și în obezitate, diabet, ateroscleroză, boli autoimune, boala imflamării intestinelor și apariția bolilor de ficat.

Mâncarea vegetariană ne ajută să ne formăm un microbiom intestinal sănătos. Fibrele din mâncarea vegetală încurajează creșterea bacteriilor prietenoase din intestinele noastre. Pe de altă parte, alimentația săracă în fibre (cum ar fi cea bogată în produse lactate, ouă și carne) pot favoriza creșterea bacteriilor care răspândesc boli. Studii de referință au arătat că atunci când omnivorii consumă colină sau carnitină (găsită în carne, carne de pasăre, fructe de mare, ouă și produse lactate) bacteriile intestinale produc o substanță care este transformată de ficatul nostru într-un produs toxic numit TMAO (oxid de trimetilamina). Oxidul de trimetilamina conduce la înrăutățirea plăcilor de colesterol din vasele de sânge și crește riscul producerii unui stop cardiac sau accident vascular cerebral.

Interesant este faptul că oamenii care au o dietă vegetariană produc mai puțin sau deloc TMAO după o masă ce conține carne, pentru că au un microbiom intestinal total diferit. Interesant este faptul că durează doar câteva zile ca modelele bacteriale să se modifice, ceea ce înseamnă că beneficiile unei alimentații vegetariene nu se lasă mult așteptate!