Cum a ajuns marele actor să se numească Dichiseanu, ca prietenii sa-i spună "Dichi". Ce legatura are cu Baraganul

Postat la: 21.05.2021 | Scris de: ZIUA NEWS

Ion Dichiseanu a povestit în urmă cu 2 ani cum au ajuns ai lui să se numească Dichiseanu, în loc de Grigorescu. Numele îndrăgitului actor Ion Dichiseanu se confundă cu Bărăganul. Artistul, care a încetat din viaţă joi, 20 mai, la vârstă de 87 de ani, a povestit despre meleagurile de pe malul Borcei. Numele său de familie are legătură cu localitatea în care s-a născut bunicul său, Dichiseni.

"Noi eram nouă copii. Tata, fiind ceferist, nu avea posibilităţi materiale să ne răsfeţe. Probabil de aceea am răsfăţat-o atât pe fata mea. Şi bunicul, şi străbunicul au fost ceferişti. Sunt născut la Adjud. Adjud, nod de cale ferată în Moldova - fac precizarea aceasta pentru că unii îl confundau cu Aiud, din Transilvania. Tata era din Călăraşi şi datorită acestui fapt, sunt cetăţean de onoare al Călăraşiului. Străbunicul, pe care îl chema Grigorescu, era din Dichiseni, comună aflată la 15 kilometri de Călăraşi. Când s-a dus să-l declare pe bunicul la „sfat", acolo era un bătrân care nu auzea.

Nu ştiu cum i-a sunat lui „Grigorescu, din Dichiseni", că l-a trecut în acte Dichiseanu. Aceasta este originea numelui meu. Eu sunt, deci, băiatul lui nea' Fănică Dichiseanu. Am fost inspirat şi l-am întrebat pe tatăl meu: „Tăticu', dar de unde vine numele nostru? Că Dichiseanu în România nu prea... De Dickson am mai auzit, dar de Dichiseanu nu". Mi-a povestit atunci această întâmplare. Tata, fiind ceferist, în fiecare gară a făcut câte un copil. Eram nouă copii acasă - cinci fete şi patru băieţi! Mai trăim trei: Aurel de la Constanţa, Anişoara din Bucureşti şi eu", a povestit îndrăgitul actor.

Marele actor Ion Dichiseanu s-a născut la 20 octombrie 1933, la Adjud. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografie în 1959. A avut o îndelungată activitate la Teatrul Nottara şi în cinematografie. La Teatrul Nottara a jucat în foarte multe piese, unul dintre spectacolele de mare succes fiind "Micul infern", în care a jucat alături de Silvia Dumitrescu Timică, Lucia Mureşan, Ştefan Radof. De asemenea, a fost în distribuţia multor spectacole de teatru TV şi teatru radiofonic.

Din bogata filmografie a artistului, amintim: "Darclée" (1960), "Post-restant" (1961), "Porto-Franco" (1961), "Tudor" (1962), "Titanic vals" (1964) - Gigi Stamatescu, "Mofturi 1900" (1964), "Runda 6" (1965), "Dincolo de barieră" (1965), "Tunelul" (1966), "Frumoasele vacanţe (1967), "Amprenta" (1967), "Bătălia pentru Roma" (1968), "Aventurile lui Tom Sawyer" (1968), "Războiul domniţelor" (1969), "Castelul condamnaţilor" (1970), "Cântecele mării" (1971), "Printre colinele verzi" (1971), "Pistruiatul" (serial TV, 1973), "Muşchetarul român" (1975), "Cantemir" (1975), "Toate pânzele sus" (serial TV, 1977), "Pentru patrie" (1978), "Melodii, melodii" (1978), "Revanşa" (1978), "Ultima frontieră a morţii" (1979), "Clipa" (1979), "Burebista" (1980), "Trandafirul galben" (1982), "Cucerirea Angliei" (1982), "Misterele Bucureştilor" (1983), "Dragostea şi revoluţia" (1983), "Racolarea" (1985), "Triunghiul morţii" (1999), "15" (2005), "Vocea inimii" (2006), "Supravieţuitorul" (2008).

A avut o relaţie în anii '60 cu frumoasa actriţă spaniolă Sarita Montiel, despre care a scris în cartea "Frumoasa spaniolă, frumoasa suedeză" (1995). A fost căsătorit cu solista de muzică uşoară Simona Florescu şi împreună au o fiică, Ioana Georgiana, născută în 1987, dar şi o nepoţică, Anastasia. În 2015, a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor, în semn de preţuire pentru întreaga activitate în domeniul teatrului şi filmului. Un an mai târziu, a lansat cartea "Am fost rivalul regelui. Povestea mea de iubire cu Sara Montiel", în care evocă momente petrecute alături de celebra actriţă şi cântăreaţă Sara Montiel.

În 1979, Ion Dichiseanu a fost distins cu Premiul Asociaţiei Cineaştilor din România pentru rolul din lungmetrajul "Clipa", în regia lui Gheorghe Vitanidis, iar în 2002 a fost decorat cu Ordinul Naţional ''Serviciul Credincios'' în grad de Cavaler, "pentru prestigioasa carieră artistică şi talentul deosebit prin care a dat viaţă personajelor interpretate în filme, dar şi pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc".