Medicina confirmă ce lucruri bizare se întâmplă cu cei care au beneficiat de un transplant de organe

Postat la: 29.12.2025 |

Evoluția transplanturilor de organe a fost spectaculoasă de la momentul istoric din 1967, când s-a efectuat prima reușită de transplant cardiac uman. Astăzi, aceste proceduri au devenit mult mai accesibile, un exemplu elocvent fiind recordul stabilit de Statele Unite în 2024, unde s-au realizat peste 48.000 de astfel de intervenții. Pe măsură ce aceste operații devin tot mai comune, cercetătorii încep să observe consecințe neașteptate și fascinante, precum modificările de personalitate raportate de unii pacienți.

Un caz sugestiv în acest sens este cel al unei femei care, deși fusese vegetariană convinsă, a început să manifeste o preferință neobișnuită pentru carnea de pui după ce a primit inima unui donator care consuma frecvent acest aliment, oferind o perspectivă surprinzătoare asupra legăturii dintre organele transplantate și identitatea primitorului. Nu este un caz izolat; pacienții cu transplant de măduvă osoasă au raportat, de asemenea, modificări semnificative ale gusturilor, de la adorarea unor alimente pe care le detestau anterior până la schimbarea preferințelor pentru vin. Însă transformările nu se limitează doar la alimentație.

Unii beneficiari de transplant au observat alterări ale preferințelor muzicale, artistice sau chiar ale orientării sexuale. Această serie de transformări ridică o întrebare esențială: de ce atât de mulți oameni raportează schimbări de personalitate după un transplant? Adam Taylor, profesor și director al Clinical Anatomy Learning Centre de la Lancaster University din Marea Britanie, explorează această chestiune complexă. El sugerează că un rol important ar putea fi jucat de efectul placebo, acea bucurie intensă și recunoștința profundă pentru o a doua șansă la viață, care poate reconfigura perspectiva asupra lumii. Totuși, indiciile sugerează că unele modificări merg mult mai adânc.

Organele donate pot influența chimia și funcționarea întregului corp. Profesorul Taylor explică faptul că, deși uneori subtile, aceste schimbări de personalitate sunt raportate cu o frecvență notabilă. Este plauzibil ca un organ transplantat să producă modificări fiziologice care, la rândul lor, influențează funcționarea altor organe. Inima, de exemplu, este un organ în jurul căruia s-au țesut, de-a lungul istoriei, numeroase conotații simbolice, fiind asociată în multe culturi cu curajul și capacitatea de a iubi. Dincolo de simbolism, rolul său fiziologic este crucial.

Inima produce hormoni peptidici care colaborează cu rinichii pentru reglarea fluidelor corporale și poate influența hipotalamusul, o zonă a creierului responsabilă de răspunsul de tip „luptă sau fugi" și de starea de spirit. Creierul este extrem de sensibil la expunerea la diverși hormoni și molecule de semnalizare. Atunci când un organ nou, cum ar fi inima, este introdus în corp, el poate produce, de exemplu, cu 20% mai mult dintr-un anumit hormon, cum ar fi factorul natriuretic atrial, sau poate reacționa diferit la hormonii deja prezenți, ceea ce declanșează o serie de adaptări fiziologice.

Serotonina, adesea supranumită „hormonul fericirii", reprezintă un alt exemplu concludent. Deși este adesea asociată cu creierul, cea mai mare parte a acesteia este de fapt produsă în intestin, iar efectele sale se resimt în tot organismul. Niciun organ nu funcționează într-un vacuum izolat. Corpul uman este un sistem complex, puternic interconectat, ceea ce face ca modificările survenite în urma unui transplant să nu fie deloc surprinzătoare din perspectivă fiziologică. Cercetările în acest domeniu sunt încă la început, însă pe măsură ce numărul transplanturilor crește, datele se acumulează rapid. Studiile timpurii arată că până la 90% dintre pacienții cu transplant observă o schimbare de personalitate.