Bizarerie în dosarul Nordis: Ginerele lui Traian Băsescu cere despăgubiri, în timp ce Ioana Băsescu a fost pusă sub acuzare

Postat la: 05.02.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

Bizarerie în dosarul Nordis: Ginerele lui Traian Băsescu cere despăgubiri, în timp ce Ioana Băsescu a fost pusă sub acuzare

Situație bizară în dosarul Nordis. Radu Pricop este unul dintre creditorii care speră să recupereze bani din afacerea Nordis, companie deținută de omul de afaceri Vladimir Ciorbă, în timp ce soția sa, Ioana Băsescu, a fost pusă sub acuzare.

Radu Pricop, soțul Ioanei Băsescu, este unul dintre clienții Nordis care s-au înscris la masa credală în speranța că vor își vor recupera investițiile de la Nordis, în prezent aflată în insolvență. Cererea sa de intervenție a fost admisă la data de 9 octombrie 2024, de către Tribunalul București, care a considerat că cererea formulată de ginerele lui Traian Băsescu reprezintă o declarație de creanță, pe care a atașat-o la dosarul de insolvență a societății Nordis Management, potrivit Fanatik.

Ioana Băsescu și Radu Pricop dețin trei apartamente la complexul Nordis Mamaia. Documentele au fost perfectate prin intermediul notarului public Alin Constantin Ciobanu.

Peste 195 de milioane de euro încasați ca avans de la clienți pentru apartamente pe care nu le-au primit
Ancheta DIICOT vizează 72 de suspecți - 40 de persoane fizice și 32 de firme, iar gruparea funcționa din 2018 și era structurată pe trei niveluri ierarhice, operând printr-un sistem piramidal în domeniul imobiliar.

„Mecanismul infracţional consta în promovarea şi dezvoltarea unor proiecte imobiliare, sub acoperirea mai multor societăţi comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienţi (cumpărători), delapidarea fondurilor societăţilor, inducerea în eroare a cumpărătorilor în urma executării ante-contractelor şi contractelor de vânzare-cumpărare, evidenţierea de operaţiuni fictive în contabilitatea societăţilor controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat şi stabilirea cu rea-credinţă a taxelor (T.V.A.), având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat, ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăţilor comerciale, clienţilor cumpărători şi bugetului de stat", spun DIICOT și Poliția Română.

Fondurile financiare ilicite astfel obţinute ar fi fost supuse procesului de spălarea banilor.

Conform anchetatorilor, eşalonul secund al grupării de criminalitate organizată ar fi fost format din persoane apropiate liderilor (aflate în relaţie de rudenie sau prietenie), care ar fi aderat la grupare şi ar fi sprijinit-o activ, prin diverse modalităţi, sub controlul şi îndrumarea acestora. Ultimul palier ar fi sprijinit grupul infracţional organizat, pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuţii de a întocmi documentaţia aferentă operaţiunilor de vânzare a imobilelor, apartamentare, intabulare sau consultanţă juridică (notari şi avocaţi) şi de a încasa sume de bani provenite din săvârşirea infracţiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative, spun procurorii.

Potrivit DIICOT, liderii grupării au încasat de la clienți suma de peste 195 de milioane de euro, ca avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier). Banii au fost încasați prin intermediul mai multor firme.

Fondurile astfel constituite au fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracțional organizat, transferuri către persoane juridice, societăți afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar și diverse cheltuieli voluptorii, în suma de aproximativ 346.000.000 lei și 2.400.000 euro, spun autoritățile.

„În primele două situații, în majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor ar fi avut la bază pretinse documente justificative, care să dea aparența legalității operațiunilor prin care sumele de bani ar fi ieșit din patrimoniul societăților (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părți sociale, respectiv înființarea și/sau preluarea a zeci de societăți pentru a simula operațiuni economice, astfel încât fonduri consistente având ca proveniență avansurile achitate de către clienți să poate fi externalizate sub aparența unor contracte de prestări servicii sau achiziții de bunuri). Indiferent de traseul parcurs, sumele de bani ar fi urmat aceeași destinație, conturile membrilor grupării și retragerea în numerar", menționează procurorii.

DIICOT amintește că metodele folosite de grupare au inclus și „vânzarea imobilelor către alte persoane, condiționarea semnării contractelor de vânzare-cumpărare de asumarea unor noi obligații neinserate inițial în promisiunea de vânzare, cum ar fi cedarea folosinței locuințelor pe o perioadă lungă de timp, intenția de a folosi apartamentele edificate în interes propriu - pentru funcționarea hotelului, grevarea imobilelor de sarcini în favoarea unor terțe persoane sau membri ai grupării fără notificarea clientului, interdicția notării la cartea funciară a promisiunilor de vânzare-cumpărare, asumarea în scris a obligației de a nu face aprecieri publice asupra oricărui aspect al relațiilor contractuale sub sancțiunea plății unor daune de valori mari care descuraja orice demers judiciar al clienților".

„Cei în cauză ar fi recurs, de asemenea, la recompartimentări ale imobilelor, pentru a îngreuna identificarea apartamentelor care au făcut obiectul promisiunilor de vânzare, obstrucționarea accesului clienților în șantiere, pentru a verifica stadiul lucrărilor, vânzarea în bloc a unui număr mare de apartamente către propriile societăți urmată la scurt timp de rezoluțiunea vânzării, în scopul needificării și/sau nepunerii la dispoziția clienților a imobilelor contractate", precizează DIICOT.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Bizarerie în dosarul Nordis: Ginerele lui Traian Băsescu cere despăgubiri, în timp ce Ioana Băsescu a fost pusă sub acuzare

Postat la: 05.02.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Situație bizară în dosarul Nordis. Radu Pricop este unul dintre creditorii care speră să recupereze bani din afacerea Nordis, companie deținută de omul de afaceri Vladimir Ciorbă, în timp ce soția sa, Ioana Băsescu, a fost pusă sub acuzare.

Radu Pricop, soțul Ioanei Băsescu, este unul dintre clienții Nordis care s-au înscris la masa credală în speranța că vor își vor recupera investițiile de la Nordis, în prezent aflată în insolvență. Cererea sa de intervenție a fost admisă la data de 9 octombrie 2024, de către Tribunalul București, care a considerat că cererea formulată de ginerele lui Traian Băsescu reprezintă o declarație de creanță, pe care a atașat-o la dosarul de insolvență a societății Nordis Management, potrivit Fanatik.

Ioana Băsescu și Radu Pricop dețin trei apartamente la complexul Nordis Mamaia. Documentele au fost perfectate prin intermediul notarului public Alin Constantin Ciobanu.

Peste 195 de milioane de euro încasați ca avans de la clienți pentru apartamente pe care nu le-au primit
Ancheta DIICOT vizează 72 de suspecți - 40 de persoane fizice și 32 de firme, iar gruparea funcționa din 2018 și era structurată pe trei niveluri ierarhice, operând printr-un sistem piramidal în domeniul imobiliar.

„Mecanismul infracţional consta în promovarea şi dezvoltarea unor proiecte imobiliare, sub acoperirea mai multor societăţi comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienţi (cumpărători), delapidarea fondurilor societăţilor, inducerea în eroare a cumpărătorilor în urma executării ante-contractelor şi contractelor de vânzare-cumpărare, evidenţierea de operaţiuni fictive în contabilitatea societăţilor controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat şi stabilirea cu rea-credinţă a taxelor (T.V.A.), având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat, ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăţilor comerciale, clienţilor cumpărători şi bugetului de stat", spun DIICOT și Poliția Română.

Fondurile financiare ilicite astfel obţinute ar fi fost supuse procesului de spălarea banilor.

Conform anchetatorilor, eşalonul secund al grupării de criminalitate organizată ar fi fost format din persoane apropiate liderilor (aflate în relaţie de rudenie sau prietenie), care ar fi aderat la grupare şi ar fi sprijinit-o activ, prin diverse modalităţi, sub controlul şi îndrumarea acestora. Ultimul palier ar fi sprijinit grupul infracţional organizat, pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuţii de a întocmi documentaţia aferentă operaţiunilor de vânzare a imobilelor, apartamentare, intabulare sau consultanţă juridică (notari şi avocaţi) şi de a încasa sume de bani provenite din săvârşirea infracţiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative, spun procurorii.

Potrivit DIICOT, liderii grupării au încasat de la clienți suma de peste 195 de milioane de euro, ca avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier). Banii au fost încasați prin intermediul mai multor firme.

Fondurile astfel constituite au fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracțional organizat, transferuri către persoane juridice, societăți afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar și diverse cheltuieli voluptorii, în suma de aproximativ 346.000.000 lei și 2.400.000 euro, spun autoritățile.

„În primele două situații, în majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor ar fi avut la bază pretinse documente justificative, care să dea aparența legalității operațiunilor prin care sumele de bani ar fi ieșit din patrimoniul societăților (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părți sociale, respectiv înființarea și/sau preluarea a zeci de societăți pentru a simula operațiuni economice, astfel încât fonduri consistente având ca proveniență avansurile achitate de către clienți să poate fi externalizate sub aparența unor contracte de prestări servicii sau achiziții de bunuri). Indiferent de traseul parcurs, sumele de bani ar fi urmat aceeași destinație, conturile membrilor grupării și retragerea în numerar", menționează procurorii.

DIICOT amintește că metodele folosite de grupare au inclus și „vânzarea imobilelor către alte persoane, condiționarea semnării contractelor de vânzare-cumpărare de asumarea unor noi obligații neinserate inițial în promisiunea de vânzare, cum ar fi cedarea folosinței locuințelor pe o perioadă lungă de timp, intenția de a folosi apartamentele edificate în interes propriu - pentru funcționarea hotelului, grevarea imobilelor de sarcini în favoarea unor terțe persoane sau membri ai grupării fără notificarea clientului, interdicția notării la cartea funciară a promisiunilor de vânzare-cumpărare, asumarea în scris a obligației de a nu face aprecieri publice asupra oricărui aspect al relațiilor contractuale sub sancțiunea plății unor daune de valori mari care descuraja orice demers judiciar al clienților".

„Cei în cauză ar fi recurs, de asemenea, la recompartimentări ale imobilelor, pentru a îngreuna identificarea apartamentelor care au făcut obiectul promisiunilor de vânzare, obstrucționarea accesului clienților în șantiere, pentru a verifica stadiul lucrărilor, vânzarea în bloc a unui număr mare de apartamente către propriile societăți urmată la scurt timp de rezoluțiunea vânzării, în scopul needificării și/sau nepunerii la dispoziția clienților a imobilelor contractate", precizează DIICOT.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE