• Tweet

Eurodeputaţii încasează o indemnnizaţie lunară netă de la Parlamentul European de aproximativ 7.000 euro. Ei mai primesc în jur de 25.000 de euro pentru plata salariilor colaboratorilor. De asemenea, la împlinirea vârstei de 63 de ani, euroaleşii primesc şi pensie din bugetul instituţiei.

Salariul brut lunar al unui europarlamentar, conform Statului unic, este de 8.757 euro pe lună, achitat din bugetul Parlamentului European, potrivit datelor prezentate pe site-ul instituţiei. Toţi eurodeputaţii plătesc un impozit comunitar şi contribuţii la fondul de asigurări sociale, astfel acestora le rămâne lunar un salariu net de 6,824 euro. Cele mai multe state membre ale UE îi obligă pe europarlamentari să să plătească un impozit naţional suplimentar în ţara lor de origine. Prin urmare, indemnizaţia finală, după impozitare a unui deputat european depinde de normele fiscale din statul membru de origine.

Salariul de bază al unui deputat în PE este stabilit la 38,5 % din salariul de bază al unui judecător al Curţii Europene de Justiţie. Astfel, euroaleşii nu decid şi nu pot stabili cuantumul indemnizaţiei lor. Au fost şi câteva excepţii de la Statutul unic care reglementează salariile eurodeputaţilor. Deputaţii europeni care au deţinut un mandat în PE înaintea alegerilor din anul 2009 au avut opţiunea de a menţine salariul, acelaşi ca al deputaţilor naţionali, indemnizaţia tranzitorie şi pensiile prevăzute de sistemul naţional anterior pe întreaga durată a mandatului lor.

Euroaleşii au dreptul la pensie pentru limită de vârstă începând cu vârsta de 63 de ani. Pensia reprezintă 3,5% din salariul pentru fiecare an complet de exercitare a mandatului, fără a depăşi însă 70% în total. Pensiile sunt plătite din Uniunii Europene. Pentru noii europarlamentari, din luna iulie 2009, nu a mai fost aplicat regimului complementar de pensii, introdus pentru deputaţi în 1989, acesta fiind în curs de eliminare, potrivit sursei citate.

Cât câştigă asistenţii eurodeputaţilor

Deputaţii din Parlamentul European îşi alege propria echipă de lucru, care este plătită din bugetul instituţiei. În 2018, suma maximă care includea toate costurile pentru plătirea asistenţilor personali era de 24.526 euro. Nicio cheltuială nu este asigurată de către euroaleşi.

Deputaţii europeni pot alege să aibă mai multe feluri de asistenţi:

Asistenţi acreditaţi la Bruxelles, Luxembourg sau Strasbourg, care se află sub administrarea directă a Parlamentului European, sub aceleşi condiţii de angajare ca angajaţii pe perioadă determinată a UE. Eurodeputaţii pot să angajeze maxim trei asistenţi acreditaţi, iar minim un sfert din bugetul total trebuie să fie folosit pentru plata asistenţilor acreditaţi. Totodată, euroaleşii pot angaja „asistenţi locali" din ţara de provenienţă. Cel mult 75% din bugetul total poate fi folosit pentru plata acestora.

Pe lângă angajarea asistenţilor acreditaţi şi cei locali, până la o pătrime din bugetul total disponibil poate fi folosit pentru alte servicii, cum ar fi plata unor studii de specialitate. Pe de altă parte, asistenţiilor li se cere să evite activităţile externe care au putea să conducă către un conflict de interese. Începând cu 2009, eurodeputaţii nu îşi mai pot anagaja rudele apropiate.

Cheltuielile de călătorie

Pe lângă salariu, membrii Parlamentului European primesc o serie de indemnizaţii cu scopul de a acoperi cheltuielile pe care aceştia le fac pentru îndeplinirea sarcinilor lor parlamentare. Astfel, eurodeputaţilor le este rambursat costul real al biletelor de călătorie pentru participarea la şedinţele plenare, reuniunile comisiilor, reuniunile grupurilor politice de la Bruxelles sau Strasbourg. Decontarea sumelor este efectuată după prezentarea chitanţelor, în limita costului unui bilet de avion la clasa business, a unui bilet de tren de clasa I sau a 0,50 de euro pe kilometru pentru călătoria cu maşina, la care se adaugă indemnizaţii fixe în funcţie de distanţă şi durata călătoriei, pentru a acoperi celelalte costuri ale deplasării, cum ar fi taxele de autostradă, taxele pentru excesul de bagaje sau pentru rezervări.

Euroaleşii mai primesc indemnizaţie pentru cheltuieli generale care vizează acoperirea sumelor cheltuite în statul membru UE în care au fost aleşi, respectiv costurile de administrare pentru birourile deputaţilor europeni, factura telefonică şi taxele poştale, achiziţionarea, utilizarea şi întreţinerea echipamentului informatic şi telematic. Indemnizaţia este redusă la jumătate în cazul europarlamentarilor care, fără o justificare adecvată, nu participă la jumătate din numărul şedinţelor plenare pe parcursul unui an parlamentar.

Totodată, eurodeputaţilor li se acoperă cheltuieli de deplasare, aceştia având o indemnizaţie anuală de călătorie, pentru că deseori ei călătoresc în afara statului membru de origine pentru îndeplinirea atribuţiilor, cât şi în alte scopuri decât reuniunile oficiale, cum ar fi participarea la o conferinţă în alt stat membru al UE o vizită de lucru în altă ţară, în calitate de raportor. Pentru a acoperi această eventualitate, deputaţii pot primi rambursări dintr-o indemnizaţie anuală de călătorie fixă pentru cheltuielile de călătorie, cazare şi alte cheltuieli aferente ale acestora. Indemnizaţia anuaţă este de maximum 4.454 euro.

Indemnizaţia de şedere

O altă indemnizaţie este cea zilnică, numită şi indemnizaţie de şedere. Parlamentul European plăteşte o indemnizaţie forfetară de 320 euro pentru a acoperi cazarea şi costurile adiacente pentru fiecare zi în care eurodeputatul este prezent în zilele de activitate oficială la Bruxelles sau la Strasbourg, cu condiţia ca acesta să semneze registrul de prezenţă. Indemnizaţie acoperă facturile de hotel, mesele şi toate celelalte cheltuieli implicate. Aceasta este redusă la jumătate, dacă europarlamentarul lipseşte la mai mult de jumătate din voturile cu apel nominal în zilele în care are loc votul în şedinţă plenară, chiar dacă ei au fost prezenţi sau au semnat registrul de prezenţă.

Pentru întâlnirile din afara spaţiului European, indemnizaţia este de 160 euro, iar pentru a o primi euroalesul trebuie din nou să se înscrie pe registru de prezenţă şi facturile de la hotel vor fi rambursate separat.

Indemnizaţia de chelutuieli generale

Indemnizaţia forfetară este planificată pentru a acoperi cheltuielile rezultate din activităţile europarlamentarilor, cum ar fi chiria pentru birou şi cheltuielile aferente, abonamentul telefonului şi alte facturi, activităţile de reprezentare, organizarea de conferinţe sau expoziţii. Aceasta este înjumătăţită pentru europarlamentarii, care fără să justifice, nu participă la jumătate din şedinţele plenare într-un an parlamentar. În 2019 indemnizaţia este de 4.513 euro pe lună.

Costurile medicale

Europarlamentarii au dreptul la o rambursare a a două treimi din cheltuielile medicale. În afară de procentul amintit privind rambursarea, regulile şi procedura sistemului sunt la fel ca pentru orice alt cetăţean.

Termenii

La finalul mandatului de europarlamentar, aceştia au dreptul la o indemnizaţie de tranziţie, echivalentă cu salariul pe care l-au luat. Durata maximă pentru acordarea indemnizaţiei este de doi ani. Când un fost eurodeputat câştiga un nou mandat sau o altă funcţie publică, salariul pe care îl primeşte de la noua funcţie anulează indemnizaţia de tranziţie. Dacă în acelaşi timp deputatul european beneficiază de o pensie sau pensie de invaliditate, acesta nu poate primi şi indemnizaţia de tranziţie, dar poate opta pentru una din ele.

Alte beneficii ale euroaleşilor

Eurodeputaţii primesc birouri atât la Bruxelles, cât la Strasbourg. Ei pot utiliza maşinile Parlamentului European atunci când călătoresc în interes de serviciu.

Alegerile europarlamentare se vor desfăşura în 26 mai 2019. Deputaţii europeni sunt aleşi o data la 5 ani, iar în România primele alegeri europarlamentare au fost organizate în 2007. Componenţa PE a fost schimbată de Brexit, motiv pentru care România va avea un mandat în plus, urmând să avel 33 de eurodeputaţi din cei 705 de euroaleşi.

Parlamentul European este singura adunare transnaţională din lume aleasă prin vot direct. Nu în ultimul rând europarlamentarele vor avea loc în contextul în care ţara noastră deţine şi Preşedinţia Consiliului UE.