• Tweet

Alegerile de la jumătatea mandatului din Statele Unite par să fie nefavorabile republicanilor aflați la putere, sondajele indicând faptul că democrații au, în medie, un avans de opt puncte atât în ​​Camera Reprezentanților, cât și în Senat. Dar, dacă democrații câștigă una sau ambele camere ale Congresului, ar putea acest lucru să influențeze viitoarele alegeri din Europa?

Nu în mod fundamental, au declarat pentru Al Jazeera analiști și observatori; aceștia subliniază că, pe lângă o îmbunătățire binevenită a relațiilor transatlantice, ar putea apărea două efecte potențial negative. În primul rând, un Congres dominat de democrați ar putea duce la o stare de complacere în rândul europenilor față de propriile lor mișcări de extremă dreapta. În al doilea rând, acest lucru l-ar putea determina pe președintele american Donald Trump să sporească presiunea asupra Ucrainei pentru a încheia cu Rusia un acord pe care aceasta nu și-l dorește.

„Dacă democrații câștigă Camera Reprezentanților - ca să nu mai vorbim de ambele camere - acest lucru va fi interpretat în sensul că «iată, democrațiile își revin»", a explicat Catherine Fieschi, cercetător nerezident la Carnegie Europe, specializată în politica de extremă dreapta din Europa. Acest fapt ar putea induce „ideea că astfel de fenomene nu însemnă neapărat instaurarea unui regim fascist", a adăugat ea.

Din perspectiva sa, de la Paris, Fieschi anticipează că o victorie a democraților ar putea declanșa „o întreagă dezbatere despre cât de justificată este teama - invocată de unii - față de o eventuală alegere a lui Marine Le Pen; sau dacă, în realitate, lucrurile tind să se echilibreze de la sine: dacă cineva se dovedește a fi cu adevărat incompetent sau nociv, atunci alegerile corectează situația", a spus ea. Politicianul francez de dreapta Marine Le Pen se află, în prezent, pe primul loc în sondajele pentru alegerile prezidențiale programate pentru 18 aprilie, beneficiind de aproximativ 34% din intențiile de vot.

Există deja un precedent pentru acea stare de complacere la care face referire Fieschi. În iunie 2025, Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) - un grup de reflecție (think tank) - a realizat un sondaj în rândul europenilor, după primele șase luni de mandat ale lui Trump. În Europa de Vest, o majoritate clară a considerat că sistemul politic american este disfuncțional. În Europa de Est, majoritatea a apreciat că sistemul funcționează bine - deși acest segment a fost reprezentat, în mare parte, de alegători de dreapta.

Cu toate acestea, ministrul grec al Migrației, Thanos Plevris, a avertizat să nu se acorde o importanță exagerată rolului SUA în modelarea opiniilor și acțiunilor europenilor. El a afirmat că, în opinia sa, opinia publică europeană a devenit mai intransigentă față de azil și migrația economică în mod independent; totuși, SUA au marcat această schimbare printr-o abordare mai dură, incluzând zboruri militare de deportare și operațiuni ale agenților înarmați din cadrul serviciului american pentru Imigrație și Vămi (ICE) în orașele din SUA.

„Cred că a existat o schimbare radicală de atitudine în Europa față de migrație. Am observat acest lucru în Germania, țară care, timp de mulți ani, a adoptat o atitudine primitoare [față de refugiați], dar care a trecut ulterior la o politică mai strict controlată. Guvernele din nordul Europei au fost martore la transformările din propriile societăți", a declarat el pentru Al Jazeera.

„În schimb, SUA au adus o schimbare de ton: s-a trecut de la primire, integrare și sprijin, la descurajare, protejarea frontierelor, intensificarea repatrierilor și aplicarea unor consecințe în cazul în care cererea de azil este respinsă. Consider că această reorientare a avut un impact și în Europa", a adăugat Plevris.

Dacă alegătorii francezi ar decide că singura soluție este alegerea lui Marine Le Pen - „un fel de tratament puternic, menit să ne trezească și să ne arate ce am putea pierde", după cum a explicat Fieschi - aceștia s-ar confrunta cu trei propuneri controversate: reducerea contribuțiilor financiare ale Franței la bugetul Uniunii Europene pentru a finanța pensionarea anticipată, diminuarea ajutorului militar acordat Ucrainei și, posibil, renunțarea la moneda unică, euro, în favoarea unui franc devalorizat.

Oricare dintre aceste măsuri ar reprezenta un regres major pentru proiectul european, care s-a consolidat în jurul comerțului, aspectelor financiare și, mai recent, al securității. O reducere a sprijinului pentru Ucraina ar însemna pierderea a 3,5% din ajutorul militar extern primit de această țară - conform datelor furnizate de Ukraine Support Tracker al Institutului Kiel - un deficit pe care ceilalți aliați ar fi nevoiți să îl acopere.

Totodată, „am putea ajunge într-o situație în care Trump să încheie, cât mai rapid posibil, diverse înțelegeri cu Putin", a avertizat Fieschi, referindu-se la o strategie ruso-americană menită să forțeze Ucraina să accepte un acord de pace care ar presupune sacrificarea regiunii Donbas, din estul țării. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că un astfel de pas ar constitui o eroare strategică, capabilă să reaprindă conflictul - o perspectivă respinsă, de altfel, de majoritatea ucrainenilor.

Trump a folosit deja, în detrimentul Ucrainei, sistemele americane de avertizare timpurie privind rachetele balistice, precum și serviciile de navigație prin satelit Starlink. De asemenea, el a preluat, în două rânduri, solicitările Rusiei ca Zelenski să fie înlocuit.

Pe lângă această presiune reînnoită venită din partea unei administrații de la Casa Albă aflată ea însăși în dificultate, Rusia ar putea intensifica ceea ce multe guverne europene consideră a fi deja un „război în toate domeniile" purtat împotriva lor, a declarat Victoria Vdovychenko, expertă în problemele Ucrainei la Centrul pentru Geopolitică al Universității Cambridge.

„Războiul cognitiv nu a încetat niciodată pe continentul european, iar rușii exploatează deja la maximum vulnerabilitățile existente", a declarat ea pentru Al Jazeera. „Sper că partenerii europeni vor rămâne foarte fermi."

Potrivit observatorilor, faptul că Trump a abandonat ordinea mondială stabilită de SUA și Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, disprețul său față de democrație și drepturile omului, precum și trădarea Ucrainei au transformat deja opinia publică europeană.

Doar 31% dintre europeni consideră SUA drept „cel mai de încredere aliat" al Europei - o scădere față de 51% în 2024, când la putere se afla predecesorul lui Trump, Joe Biden -, conform unui sondaj realizat pentru fundația germană Bertelsmann Stiftung.

Șaptezeci și trei la sută dintre europeni, din toate grupele de vârstă, sunt de părere că Europa ar trebui „să-și urmeze propria cale", în loc să continue o cooperare strânsă cu SUA - o creștere față de 63% în 2024. Această cifră include o majoritate clară în rândul celor care se identifică cu centru-dreapta sau cu dreapta politică.

În ediția din această primăvară a Eurobarometrului - un instrument periodic de evaluare a opiniei publice, realizat de Comisia Europeană -, 68% dintre respondenți au susținut necesitatea ca rolul UE în protejarea cetățenilor europeni împotriva crizelor globale și a riscurilor de securitate să fie consolidat, 39% dintre aceștia considerând acest aspect o prioritate absolută.

Într-un sondaj realizat în iunie pentru Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), procentul celor care consideră SUA drept un „aliat" a scăzut de la 22% în noiembrie 2024 la 11%, luând în calcul toate țările chestionate din Europa de Est și de Vest. Într-un sondaj realizat în luna iunie pentru Pew Research Center, un centru de analiză cu sediul la Washington, 76% dintre persoanele chestionate în 36 de țări - dintre care nouă sunt state membre UE - au declarat că nu au încredere în Trump, iar 57% au exprimat o opinie nefavorabilă despre SUA.

Se pare că o astfel de schimbare de atitudine față de SUA și, în special, față de republicani - conturată pe parcursul celor două mandate ale lui Trump - ar fi greu de inversat în cadrul unui singur ciclu electoral pentru Congres, mai ales în contextul războiului declanșat de Rusia în Europa.