• Tweet

Constantin Sebeșanu, fondatorul companiei de consultanță hotelieră Trend Hospitality și membru al celebrului „grup de la Monaco",este acuzat de vecinii săi dintr-un imobil de lux din Băneasa de uz de fals și delapidare. Cu toate acestea, falsul milionar nu a fost tras încă la răspundere, în ciuda faptului că împotriva sa au fost făcute mai multe plângeri penale.

În 2014, Constantin Sebeșanu a dat în judecată asociația de proprietari a imobilului de lux din Băneasa, în care are un penthouse de 300 de metri pătrați, solicitând schimbarea formulei de calcul a întreținerii, pe motiv că ar plăti prea mult. Doi ani mai târziu, Sebeșanu, prin complicitatea noului președinte al asociației de proprietari, a băgat la întreținere facturile emise de către SCA Țuca Zbârcea și Asociații, care l-a reprezentat chiar în procesele intentate asociației.

A reușit asta încheind, în 2015, un nou contract cu casa de avocatură, menționând că, în procesele respective, avocații ar fi reprezentat interesele... locatarilor.
Contractul a fost datat 09.10.2015, dată la care procesul dosarului 83694/299/2015 în care Sebeșanu a dat în judecată asociația de proprietari se afla pe rolul instanței de trei luni (23.07.2015).

Așa cum reiese și din informațiile de pe portalul instanțelor de judecată, Țuca Zbârcea și asociații l-a reprezentat pe Constantin Sebeșanu, în calitate de reclamant, și nu asociația de proprietari, care era pârâtă în acest dosar și care era reprezentată de alți avocați.

Abuzul, sesizat la Baroul București

Mai multe plângeri au fost depuse atât împotriva lui Constantin Sebeșanu, pentru delapidare, cât și împotriva SCA Țuca Zbârcea și Asociații, pentru încălcarea normelor profesionale. Deși au trecut de atunci trei ani, nimeni nu a fost încă tras la răspundere.

„Subsemnatul, în calitate de membru al Asociaţiei de Proprietari din Ansamblul Rezidenţial Băneasa-Zona ARB6, sunt obligat a achita nişte servicii juridice (aceste servicii fiind trecute pe listele de întreţinere), care nu au fost niciodată prestate către Asociaţie, ci către un terţ (Constantin Sebeșanu n.r.). Dacă societatea Trend Hospitality SRL este clientul SCA Ţuca Zbârcea şi Asociaţii şi a dorit a formula acţiuni în instanţă, cum se pretează societatea de avocaţi să factureze un client pentru care dovedesc că nu a acordat reprezentare în instanţă?Cum este posibil ca o societate de avocaţi să nu reprezintă nicio clipă o parte în dosarele civile menţionate într-un contract de asistenţă juridică, dar să emită facturi pentru servicii juridice «neprestate»? Cum este posibil ca o societate de avocatură care are ca asociat un avocat ce face parte din Comisia de disciplină a Baroului Bucureşti să se preteze la astfel de situaţii? Cum este posibil ca o societate de avocaţi să reprezinte două părţi potrivnice în aceeaşi cauză, iar apoi prezintă un contract de asistenţă juridică cu partea pe care iniţial au chemat­ o în judecată şi căreia i-a facturat şi de la care a încasat onorarii?", se arată în plângerea depusă la Baroul București de către fostul președinte al Asociației de locatari, Sergiu Filip.

„Eroarea materială"

O eroare materială. Asta au considerat șefii Baroului București că s-a întâmplat atunci când locatarii au fost puși să plătească onorariul avocaților de la SCA Țuca Zbârcea și Asociații, în valoare de 16.500 de lei, pe care, evident, ar fi trebuit să-l achite Constantin Sebeșanu. Toate sesizările făcute la Baroul București au fost astfel respinse.

Șefii Baroului au recunoscut că Țuca Zbârcea și Asociații nu a reprezentat Asociația de proprietari în procesele în cauză, dar cu toate acestea locatarii au rămas cu banii plătiți. Vina a fost aruncată în cârca unui avocat colaborator, care ar fi făcut încurcătura.

„Prin referatul întocmit de societatea de avocatură se învederează următoarele:

* Raporturile dintre societate şi asociaţia de proprietari au fost gestionate de un avocat colaborator cu care raporturile de colaborare au încetat la data de 06.04.2016;
* În urma verificărilor efectuate, a rezultat fapul că singurele servicii juridice prestate de societate în favoarea asociaţiei de proprietari se refereau la reprezentarea în cadrul dosarului nr. 68327/299/2015, având ca obiect modificarea actelor constitutive ale asociaţiei în baza contractului de asistenţă juridică nr. 1177120/02.10.2015;
* Dintr-o eroare materială, în mod greşit au fost inserate pe contractul susmenţionat cele trei dosare la care se referă petentul;
* În cele trei dosare societatea de avocatură a reprezentat societatea Trend Hospitality SRL, în baza contractului de asistenţă juridică nr. 1158830/18.12.2014;
* Eroarea materială din contractul de asistentă juridică a fost preluată şi în procesul intern de facturare", se arată în Hotărârea Baroului București nr. 8604/15.11.2016 de CLASARE a plângerii.

Nemulțumit că șefii Baroului îi protejează pe cei de la Țuca Zbârcea și asociații, Sergiu Filip a depus o nouă plângere. Și aceasta a fost însă clasată. „Nu sunt întrunite condițiile cercetării disciplinare. Pentru aceste motive, Consiliul Baroului București hotărăște clasarea sesizării", se arată în Hotărârea nr. 7723/16.10.2018.

Fostul președinte al Asociației de proprietari nu s-a dat însă bătut și, în decembrie 2018, a sesizat Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR), care nu a dat încă o soluție în acest caz. Mai mult, Sergiu Filip a făcut și o plângere penală la Secția 2 Poliție, pe numele societății de avocatură, dar polițiștii nu au făcut nimic.

Un onorariu „destul de mic"

Culmea, ca să-i convingă pe locatari să plătească, noul președinte al Asociației de proprietari, Bogdan Balosan, complice cu Sebeșanu, a pretins că avocații de la SCA Țuca Zbârcea și Asociații le-ar fi făcut o favoare, percepând un onorariu mult mai mic decât de obicei. „Alianța" lui Balosan cu Sebeșanu avea un substrat material: fondatorul companiei de consultanță hotelieră Trend Hospitality închiriase de la președintele Balosan, în același imobil, un apartament pentru firma sa.

„Vă readucem la cunoștință că societatea de avocați Țuca Zbârcea și Asociații a consiliat și reprezentat asociația în perioada iunie 2015 - februarie 2016 (8 luni) în trei dosare civile, respectiv dosarele cu nr. 75925/299/2015, 83694/299/2015 și 86411/299/2015, atât în fața instanței de fond Judecătoria Sectorului 1 București, cât și în căile de atac în fața Tribunalului București, soluțiile pronunțate în toate aceste dosare fiind favorabile asociației, servicii pentru care asociația a trebuit să achite suma de numai 16.000 lei pentru toate aceste dosare, un onorariu destul de mic în condițiile în care avocații Țuca Zbârcea și Asociații percep onorarii de 4.000-5.000 de euro pentru un singur dosar", se arată în informarea transmisă locatarilor imobilului.

Plângeri penale clasate pentru prescrierea faptelor

Și Constantin Sebeșanu este vizat de mai multe plângeri, după ce a fost acuzat că ar fi falsificat acordul unor vecini, pentru funcționarea firmei sale în imobilul din Băneasa. Audiat de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, în 2017, Constantin Sebeșanu a dat vina pe administratorul imobilului, Adrian Ciobanu, de la care ar fi primit avizul „semnat şi parafat, conţinând semnăturile proprietarilor apartamentelor vecine, pe orizontală".

Sebeșanu a mai precizat că, „la acel moment nu avea cunoştinţă cine sunt proprietarii apartamentelor din bloc, deoarece ansamblul rezidenţial se afla în faza de contractare a apartamentelor". Mai mult, unul dintre vecini, fostul europarlamentar Petru Luhan, a declarat că nu a semnat avizul, semnătura neaparținându-i. Cu toate acestea, anchetatorii au considerat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals și au dispus clasarea cauzei.

Sergiu Filip a contestat soluția procurorilor, dar în februarie 2017 acțiunea i-a fost respinsă pentru... prescriere. „În baza art. 154 alin. 2 Cod Penal, termenele de prescripţie a răspunderii penale încep să curgă de la data săvârşirii infracţiunii. Prin urmare, având în vedere că fapta ar fi fost săvârşită în data de 14.12.2012, iar în conformitate cu Decizia C.C.R. nr. 297 din 26 aprilie 2018 se constată că în cauză a trecut o perioadă mai mare de 5 ani în care organele de urmărire penală nu au efectuat acte procesuale apte să întrerupă cursul prescripţiei, se constată că a intervenit prescripţia răspunderii penale", se arată în Ordonanța din 12.11.2018 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.