• Tweet

De ce a fost ucis in noaptea de 23-24 decembrie 1989 colonelul Gheorghe Trosca, seful de stat major al Unitatii Speciale de Lupta Antiterorista (USLA), trupele de elita ale Securitatii? Avea ofiterul o misiune secreta atunci cand a ajuns in fata Ministerului Apararii?

Acestea sunt intrebari la care istoricii incearca sa gaseasca un raspuns la 30 de ani de la Revolutie. In baza marturiilor martorilor, transmisiunilor radio, jurnalelor de lupta, cei mai multi cercetatori sustin ca planul de anihilare ar fi fost trasat de generalul Nicolae Militaru, instalat de Ion Iliescu la conducerea Ministerului Apararii.

Vorbim de unul dintre cele mai sangeroase evenimente din timpul Revolutiei: 8 uslasi au fost ucisi de Armata, in frunte cu seful lor, desi fusesera oficial chemati sa apere MApN. Este vorba de Gheorghe Trosca (colonel), Eugen Trandafir Cotuna (locotenent colonel), Andrei Stefan (sublocotenent), Ion Muicaru (sublocotenent), Emil Oprea (sublocotenent), Florin-Constantin Suprateanu (sublocotenent), Teodor Neagoe (sublocotenent) si Ion Costache (sublocotenent).

Trupurile acestora au fost lasate pe strada si batjocorite timp de mai multe zile de bucuresteni. Pe fruntile lor a fost scris "Teroristi" sau "Tradatori". Trosca a fost decapitat, iar corpul acestuia a fost lasat sa zaca in strada, iar capul i-a fost asezat pe un cauciuc, cu o tigara infipta in gura, imposibil de identificat in spatele straturilor de noroi si fum depuse.

Una din ipoteze, vehiculata in articole de presa sau lucrari istorice, a fost aceea ca Trosca a fost ucis din razbunare de Militaru, deoarece colonelul ar fi deconspirat in 1978 legaturile acestuia cu GRU, serviciul secret militar al Rusiei/URSS sau KGB- serviciul de securitate al Rusiei/URSS.

Despre dosarele Corbii 1 si Corbii 2, legate de agentii rusi aflati pe teritoriul Romaniei in functii inalte sau pe teren, inclusiv generalul Militaru, mai multe detalii in articolul: Marturii din dosarul Revolutiei. Regretele lui Ceausescu la Targoviste: Nu m-ai lasat sa-l termin pe Iliescu! Acum o sa ne termine el pe noi

Alti istorici sustin ca intreaga drama ar fi fost un "accident nefericit", uslasii ar fi fost victime ale "razboiului fraticid", iar conflictul Militaru-Trosca ar fi fost unul inventat.

De exemplu, intr-un studiu asupra vinovatilor pentru victimele Revolutiei Romane din decembrie 1989, realizat de istoricul Madalin Hodor, Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, si Roland Thomasson, doctor in stiinte politice, sunt prezentate date noi despre acest caz.

Studiul dezvaluie ca cel mai probabil misiunea adevarata a lui Trosca era de a intra in MApN si de a incerca salvarea sefului USLA, colonelul Gheorghe Ardeleanu, si a sefului Securitatii, Iulian Vlad, care erau acuzati de noua putere instalata de Ion Iliescu de participare la diversiunea cu teroristii, iar asupra lor plana perspectiva arestarii, fapt ce s-a si petrecut peste cateva zile.

De precizat ca intreaga "conducere politica" a Revolutiei (Ion Iliescu, Nicolae Militaru, Silviu Brucan, Petre Roman, Gelu Voican-Voiculescu, Mihai Montanu) se afla in acele momente la MApN. Ministerul era o adevarata fortareata, aparata de 2.137 de militari, 63 de tancuri, 49 de TAB-uri si doua baterii de antiaeriana.

O forta capabila sa acopere in timp de razboi un front de 50 km pe doua linii, dar care era total neputincioasa in fata razboiului de gherila urbana declansat de tragatorii din blocurile din zona.

Misiunea lui Trosca ar fi putut fi si o incercare a de-a incapacita, printr-o "combinatie operativa" conducerea Revolutiei, respectiv a generalilor de armata care ii suspectau pe fostii capi ai Securitatii.

"Este logic ca aceasta incapacitare avea scopul ultim ca Vlad si Gusa (Stefan Gusa - sef al Marelui Stat Major al Armatei Romane - n.red.) sa preia din nou controlul principalului centru de putere in acel moment - Ministerul Apararii Nationale.

O astfel de "combinatie operativa" se inscria de altfel in planul luptei de rezistenta, conform caruia "grupe de actiune" fusesera pregatite pentru "rapirea unor comandanti" ai fortelor "dusmanoase" care l-ar fi inlaturat pe "Comandantul Suprem" si regimul sau, "ocupand vremelnic teritoriul"," se arata in studiul citat.

Era logic ca Vlad, Gusa si Ardeleanu sa se gandeasca la un plan de lichidare a conducerii CFSN, sustin autorii.

"Intre plecarea lui Trosca din unitate si momentul sosirii sale la MApN, planul a suferit modificari, cei doi (Vlad si Ardeleanu) fiind in incapacitatea de a-l mai putea implementa. De unde abandonarea echipajelor lui Trosca in fata intrarii in MApN. Deznodamantul a fost inevitabil", conchide studiul. Acesta poate fi accesat pe site-ul revistei Drepturile Omului.

Oficial, gruparea condusa de Trosca avea ca misiune "surprinderea teroristilor din blocurile din jur" care trageau catre MApN, iar echipajele ar fi trebuit sa se apropie prin "spatele blocurilor". O precizare importanta, uslasii erau in masini ARO blindate, denumite Autovehicule Blindate pentru Interventie (ABI).

In timpul deplasarii, Ardeleanu ii ordonase lui Trosca sa vina direct la MApN. Apoi, Trosca ar fi fost instruit sa il ia cu el si pe Constantin Isac, reprezentantul Consiliului Frontului Salvarii Natioale (CFSN) pe langa USLA, care s-a dovedit ca era antrenorul de judo al USLA. Acesta pretindea ca ar fi avut si "date importante" sa le comunice conducerii CFSN, fapt niciodata materializat, dar i-ar fi furnizat lui Trosca acoperirea perfecta.

In plus, Trosca a imbracat peste bluzonul sau o uniforma MApN de locotenent-colonel de geniu, fapt ce ar indica dincolo de orice dubii intentia initiala de a patrunde in sediu in mod conspirat, echiparea sa neavand nimic de a face cu misiunea de "anihilare a teroristilor".

El urma sa patrunda in sediul MApN folosindu-se de un ofiter de legatura (maiorul Rosu) din Directia de Informatii Militare si a asteptat timp de 20-30 de minute un semnal de la acesta.

Sunt identificati de un tanc trimis din MApN sa faca "o cercetare vizuala" si se incepe un schimb de focuri. Declaratiile sunt contradictorii referitor la cine a deschis focul primul. Contactul cu militarii l-ar fi pus intr-o pozitie delicata pe Trosca, care trebuia sa explice ce cauta in uniforma de geniu in fata MApN, de ce nu executa misiunea de "a cadea" in spatele teroristilor si de ce sta in acea pozitie de 20-30 de minute fara sa fi semnalizat, deci cu intentii neclare.

Pe de alta parte, procurorul militar care a investigat dosarul Revolutiei nu ia in calcul deloc aceasta varianta. Magistratul spune ca in cazul Trosca este probata "intentia criminala privindu-l direct pe gl.col. Militaru Nicolae care, in noaptea de 23/24 decembrie 1989, era impus deja ca ministru al apararii de Iliescu Ion".

In acelasi timp, generalul ar fi avut in mod sistematic un comportament care a adus psihoza terorista la cote paroxistice.

Nicolae Militaru fusese marginalizat de Nicolae Ceausescu, ca urmare a faptului ca a fost demascat ca fiind colaborator al serviciilor de informatii militare ale URSS, iar ulterior s-a dovedt ca in decembre 1989 a fost seful aripii militare a "grupului complotist Iliescu".

"Contextul in care s-a luat hotararea de numire a fost aceea in care, pana la acel moment, functia de ministru al apararii a fost exercitata de gl. lt. Stanculescu Atanasie Victor, iar rolul acestuia a fost realmente determinant pentru rasturnarea regimului Ceausescu si pentru preluarea puterii de catre CFSN", explica magistratul militar.

Pe de alta parte, dintr-o grava lipsa de comunicare s-a ajuns ca fortele MApN aflate in perimetrul ministerului sa deschida foc asupra ABI-urilor, cu consecintele cunoscute. S-a ajuns la aceasta tragedie printr-un cumul de factori.
Generalul Nicolae Militaru

Din probele administrate, a rezultat ca generalul Militaru manifesta o profunda aversiune fata de cadrele Securitatii, izvorata probabil din faptul ca, in exercitarea atributiilor de serviciu, aceste cadre l-au deconspirat ca fiind colaborator al unui serviciu de informatii strain.

De ce generalul Militaru Nicolae a insistat ca tocmai lt.col. Trosca Gheorghe sa fie cel care, in noaptea de 23/24 decembrie 1989, sa vina in mod obligatoriu la sediul MApN, in circumstantele prezentate?

Nicolae Iosub, fost ofter in cadrul Contrainformatiilor militare - Birou rezervisti a declarat procurorilor, pe 21 octombrie 2017, ca cel mai probabil este vorba de razbunarea lui Militaru.

"As dori sa mentionez un fapt care poate clarifica cauza decesului colonelului Trosca in decembrie 1989 in fata MAPN. Nu mai retin exact anul, insa Trosca detinea functia de inlocuitor la comanda in cadrul Serviciului de Contrainformatii al Armatei I. In cursul unei zile am primit informatia ca gl. Militaru, care se afla in rezerva la acea data, a primit la domiciliul sau vizita unui ofiter din cadrul armatei.

Am identificat autovehiculul cu care se deplasase ofiterul ca apartinand parcului auto din cadrul Armatei I, astfel incat seful meu l-a chemat pe colonelul Trosca si i-a expus datele privind informatiile culese, cerandu-i sa ne sprijine prin identificarea ofiterului care efectuase cursa respectiva si stabilirea imprejurarilor discutiilor cu Militaru etc.

Colonelul Trosca era un temperament vulcanic si reintors la unitatea sa, l-a identificat si l-a chemat pe ofiter in biroul sau, contrar uzantelor muncii si pe un ton agresiv i-a cerut informatiile referitoare la intalnirea cu Militaru. Nu cunosc ce date i-a oferit acel ofiter, dar cu siguranta in cel mai scurt timp l-a informat pe gl. Militaru asupra faptului ca este supravegheat si este in atentia colonelului Trosca.

Desi interventia acestuia a fost doar pasagera, la solicitarea noastra, eu cred ca numele a ramas in memoria gl. Militaru si cand s-a ivit momentul oportun, acesta s-a razbunat pentru episodul respectiv, luand masurile care au condus la decesul lui Trosca din noaptea de 23/24.12.1989 in fata MApN. In acea perioada col. Trosca era seful de Stat Major al trupelor USLA".

In plus, Militaru a fost cel care l-ar fi ales pe Trosca sa conduca uslasii. Acest lucru reiese dintr-o declaratie data de Victor Atanasie Stanculescu, pe 6 septembrie 1994, la comisia senatoriala care a investigat crimele de la Revolutie.

"La MApN a fost o treaba (....) In momentul cand s-a propus sa se faca aceasta miscare, Trosca a fost nominalizat de Militaru ca el sa conduca. Ardeleanu (seful USLA) i-a spus ca nu poate pentru ca nu are pe cine sa lase la conducere, pentru ca Trosca era singurul. Militaru a spus ca nu, el sa vina acolo, sa dovedeasca faptul ca fortele lui sunt alaturi de Revolutie.

De doua ori Ardeleanu i-a spus ca nu, pentru ca treaba trebuia sa se petreaca seara. Eu am aflat ca se face aceasta miscare si i-am spus ca este noapte, ca transmisiunile merg prost si oricand se poate intampla o nenorocire. Eram in birou cand au fost opriti la primul aliniament (....)

Cand am auzit primele bubuituri i-am spus: Nu v-am spus ca se intampla o nenorocire?, iar el a spus: Ca la razboi, ca la razboi, multe se pot intampla. Cu asta s-a inchis discutia si abia dimineata am vazut despre ce e vorba si s-a dat acea versiune de teroristi".

Potrivit procurorilor militari, generalul Militaru avea "preconceptia unui viitor conflict armat cu cadrele Securitatii".

Foarte grav, se arata in rechizitoriu, ca desi echipajele USLA nu au prezentat comportamente ostile Revolutiei, din ordinul generalului Militaru Nicolae, cadavrele luptatorilor USLA au fost lasate la vedere, in fata ministerului, mai multe zile, spre a fi batjocorite crunt de catre populatie.

"Imaginile cu privire la acest caz sunt edificatoare. Comportamentele inumane (decapitarea unui cadavru, infigerea capului in osia ABI-ului distrus, urinarea pe cadavre, infigerea de tigari in orbitele ochilor acestora) reprezinta tot o expresie a starii de psihoza, mai precis a urii induse impotriva asa-zisilor securist-teroristi.

La fel de grav a fost ca pe ABI-urile respective a fost inscriptionat cu creta de culoare alba, cu majuscule, TERORISTI", se arata in actul de acuzare.

In declaratia de martor, generalul Mircea Chelaru arata ca aceasta inscriptie a fost ordonata tot de la comanda MApN.

"Este o proba edificatoare de diversiune si dezinformare exercitate de la varful MApN, cu stiinta celor din minister, inclusiv a factorilor de decizie din CFSN care, desi au cunoscut ca militarii decedati ai USLA nu sunt teroristi, nu au intervenit pentru stoparea acestui gen de comportament.

Nimeni nu a intervenit in spatiul public pentru a arata adevarul cu privire la acest incident. In acest fel, a continuat, cu intentie directa, inducerea in eroare a opiniei publice, care a primit inca un argument (fals, dar impresionant) ca intre cele doua tabere aparent inamice se desfasoara un adevarat razboi, pe viata si pe moarte", se mai arata in rechizitoriu.

Una din probele cheie din dosar este o inregistrare facuta in dimineata zilei de 24 decembrie 1989, la sediul USLA, unde generalul Iulian Vlad - seful Securitati, langa care se aflau generalul Hortopan Ion - membru al Consiliului Militar Superior si Montanu Mihail - membru CFSN, a anuntat cadrele USLA despre tragicul evenment.

Filmarea il prezinta pe Iulian Vlad, evident stresat, spunand: "Ma bucur din adancul inimii ca sunt intre dumneavoastra. Niciodata, sa stiti, ca n-ati fost parasiti. Niciodata n-ati fost uitati. Si niciodata nu veti fi uitati, pentru tot ce ati facut bun pentru aceasta tara.

Suntem astazi onorati de prima vizita in unitatea noastra a domnului inginer Mihail Montanu, aici de fata, membru al Consiliului National al Frontului Salvarii Nationale. Este prezent si tovarasul general colonel Ion Hortopan, membru al Biroului Executiv al Consiliului de Conducere al Ministerului Apararii Nationale, comandantul trupelor de infanterie si tancuri (...)

Va anunt incetarea din viata a sefului statului major al unitatii, colonelul Trosca si a unui om tanar si minunat, care a fost seful serviciului, nu stiu cum (...) care la numar, detasamentului special de interventie antiterorista, colonelul, maiorul, sau nu mai stiu (...)

Au murit in imprejurari tragice. Nu au tras impotriva nimanui niciun cartus. Din pacate, moartea s-a produs intr-un accident de nedorit. Nu este vina, bineinteles, a lor, dar nici a acelora care din greseala au savarsit acest lucru regretabil".

Asadar, varfurile decizionale ale MApN si CFSN au cunoscut de la bun inceput ca echipajul USLA nu a desfasurat actiuni ostile Revolutiei, insa s-au angrenat in deplina cunostinta de cauza in diversiunea privitoare la acest caz.

Stefan Soldea, unul dintre soldatii uslasi care au facut parte din echipa lui Trosca si care a fost ranit in noaptea de 23-24 decembrie 1989, a povestit pe 31 iulie 2018, cum a avut loc masacrul.

"In jurul orelor 21:45 a venit la noi mr. Trosca si ne-a spus ca urma sa executam o misiune antiterorista in zona sediului MApN. L-am auzit pe mr. Trosca afirmand cu referire la aceasta misiune ceva de genul: Astia pe mine ma vor. (...) Am ajuns, am oprit la locul stabilit, situatia fiind calma (...)

Mr. Trosca a insistat ca cineva de la MApN sa ne preia (...) i s-a spus ca ABI-urile noastre sa semnalizeze prin aprinderea si stingerea farurilor. Imediat dupa semnalele optice, asupra ABI-urilor s-a deschis focul, apreciez ca din partea stanga. In acea parte exista un dispozitiv de aparare ce avea in componenta foarte multi militari, echipati cu tehnica diversa, inclusiv cu tancuri si alte blindate. Deschiderea focului nu a fost provocata de noi.

Nu am facut niciun fel de miscare susceptibila de a fi ostila. Dupa deschiderea focului l-am auzit prin statie pe mr. Trosca incercand sa determine oprirea focului asupra noastra. Acesta striga: Ne omoara, faceti ceva!. Am fost ranit in zona cervicala cu un glont. Am fost scos din ABI de catre un ofiter de aviatie, am fost singurul supravietuitor din ABI-ul cu numarul 2. (...)

In momentul in care am fost scos din ABI, l-am observat in dreptul primului ABI pe mr. Trosca zvarcolindu-se intre viata si moarte (...) Imediat dupa scoaterea din ABI am fost dus in antecamera biroului ministrului apararii (...) aveam statut de terorist. Aici fiind, am purtat o discutie cu colonelul Ardeleanu, seful USLA, caruia i-am relatat ce s-a intamplat.

In acele clipe, in cabinetul ministrului se aflau generalul Militaru si Iulian Vlad. S-a apropiat de mine generalul Militaru care m-a intrebat direct daca mr. Trosca mai traieste. I-am raspuns ca mr. Trosca este in viata, ca se zbate intr-o stare grava, dar ca inca poate fi salvat. Dupa acest scurt dialog cu generalul Militaru, acesta din urma a avut o discutie cu colonelul Ardeleanu, care i-a reprosat: Domnule general mi-ati omorat oamenii!.

Am auzit cum raspunsul generalului a fost: Ce vrei, asa este la razboi, Ardelene!. (...) Precizez ca, dupa momentul in care asupra ABI-urilor noastre s-a deschis focul, nu a existat nici un fel de riposta armata din partea noastra. Precizez ca Drumul Taberei, in zona fostului MApN, era foarte bine luminat, iluminatul stradal functionand la cote normale.

Nu am reusit sa inteleg cum de a fost posibil ca fara niciun temei, niste militari ai armatei romane sa deschida focul asupra noastra cu consecintele cunoscute, atata timp cat si noi serveam aceeasi patrie".

Procurorii mai arata ca in mod deosebit este relevanta pentru intelegerea "cazului Trosca" declaratia lui Mihail Montanu, membru CFSN.

"La un moment dat, pe 23 decembrie, vine generalul Militaru si zice: Ne ataca teroristii - Securitatea!.

Vlad, care era si el prezent, a spus: Ai mei, am dat ordin sa fie consemnati in unitati, iar dintre ai mei, singurii care au forta de izbire sunt cei de la Brigada antiterorista, ori comandantul lor e aici, se jura cu mana pe scriptura ca ai lui sunt in cazarma, iar armamentul e sigilat.

Inainte de venirea generalului Militaru, eu am stat de vorba si cu Ardeleanu si cu Neagoe si cu Vlad, au dat in scris ca unitatile sunt consemnate in cazarmi, armamentul este sigilat si au facut si un juramant de credinta pentru patrie si revolutie. Cert este ca foile acelea doua mi-au fost subtilizate din buzunar si au disparut.

Pe 23 decembrie, dupa-amiaza, generalul Militaru a dat ordin sa plece cineva sa verifice unitatea USLA. Este interesant ca nu a trimis un ofiter care sa aiba capacitatea de a analiza situatia, l-a trimis pe un subofiter Rizea, plutonier pe vremea aceea (...)

L-a chemat Militaru pe Ardeleanu si i-a spus: Cheama un echipaj de la tine, sa ne ajute sa identificam cine sunt teroristii in zona noastra aici, sa ne ajute sa-i anihilam.

Iar Ardeleanu a ridicat o problema tehnica: cum sa-i deplaseze de la unitate pana aici, in nebunia care era in oras. Fie sunt considerati teroristi si armata, pe traseu, trage in ei, fie lumea se ia de ei, ii ataca si atunci astia vor fi nevoiti sa se apere si iar iese o chestie neplacuta. Totusi, Militaru ii da ordin, la ordin nu se mai discuta, pune mana pe telefon Ardeleanu si il convoaca pe adjunctul lui, pe Trosca, sa pregateasca trei echipaje si sa vina la MApN.

Am fost de fata cand s-a dat acest ordin prin telefon. Ardeleanu chiar incepuse efectiv sa planga (...) Bun, se da ordin la USLA sa vina aceste echipaje. Dar interesant este ca mi-a ajuns la ureche, un ofiter mi-a spus: Ne ataca teroristii, se pregateste un atac terorist impotriva noastra, stiu ca vine o trupa puternica sa ne atace. (...)

Ca la cateva ore, sa pice bomba. Aia apropiindu-se de minister, din tancurile care erau in fata ministerului s-a deschis foc si echipajele au fost distruse. Deci s-a facut jocul de asa maniera, ca sa ii scoata pe aia teroristi, teroristii care ataca sediul ministerului, sediu in care se afla noua structura de putere a statului. (...)

Militaru se comporta ca ministru al apararii (...) Deci, are loc chestiunea, tensiuni mari acolo, iar Militaru a dat ordin ca USLA si Directia a V-a sa se prezinte a doua zi in revista de front pe stadionul Ghencea. Atunci am intervenit, pentru ca orice revista de front se face cu echipamentul din dotare, deci cu armamentul respectiv. Daca astia ar fi defilat prin oras inarmati, soldatii care erau prin oras, neputand fi anuntati, ar fi tras in ei. (...) Militaru mi-a spus: Ce stii dumneata, eu sunt general de armata, stiu ce fac.

L-am abordat pe Iliescu si i-am spus ca nu sunt de acord ca aceste unitati sa se deplaseze prin oras in conditiile date si ca ma ofer sa ma ocup de verificarea acestor unitati la fata locului.(...) Am organizat deplasarea cu Hortopan, cu Vlad, mai era inca un colonel, cu Ardeleanu. Am urcat intr-un TAB si am plecat. Asadar, in 24 decembrie dimineata, am plecat la USLA. Stiam unde au sediul si unde imi spusese Ardeleanu ca are tot efectivul consemnat in cazarma, cu echipamentele sigilate. Am ajuns acolo si prima surpriza a fost cand i-am vazut pe cei care ne-au iesit in intampinare plangand in hohote. I-am intrebat ce s-a intamplat si mi-au spus ca ei stiu ca ne-am dus sa-i omoram, pentru ca in urma incidentului cu Trosca aveau stampila de teroristi.

Am intrat in curtea unitatii. Toti aliniati. A prezentat un ofiter revista de front, raportul, a vorbit Ardeleanu, a vorbit Vlad, Hortopan, am vorbit si eu. Aplauze, urale. Toate chestiile astea sunt filmate. Dupa ce am vorbit afara, am intrat inauntru pentru identificarea nominala a prezentei. (...) Pe aceasta chestiune si mie si unitatii USLA ni s-a facut o inscenare, de catre cel care a facut un colaj pe baza materialului filmat in unitatea USLA. S-a facut un mixaj din care reiesea ca USLA este totusi terorista. Voican Voiculescu i-a dat ordin colonelului Baiu sa faca acest colaj".

Initial, toti uslasii care au decedat in noaptea de 23-24 decembrie 1989 au primit distinctia de eroi-martiri ai Revolutiei. Dupa 21 de ani, titlul le-a fost retras celor doi ofiteri care erau la conducere, Gheorghe Trosca si Eugen Trandafir Cotuna, pe motiv ca acestia au facut politie politica.

In 2012, SRI a ridicat Monumentul Luptatorului Antiterorist din Bucuresti in locul in care uslasii au murit, pe bulevardul Drumul Taberei, la intersectia cu bulevardul Vasile Milea. Pe acesta sunt trecute numele celor decedati si textul: "In acest loc au cazut la datorie sapte luptatori antiteroristi, in 24 decembrie 1989".