• Tweet

Compania JT GRUP OIL SA Năvodari a scos la vânzare 10 milioane de acțiuni la Bursa de Valori București (BVB), numai că tranzacționarea acestora nu a decurs conform planurilor inițiale, iar eșecul a fost unul de proporții. Cauza ar fi faptul că investitorii au început, de mai mult timp, să deschidă bine ochii înainte de achiziționa un „produs" care este lăudat agresiv prin campanii de PR lipsite de acoperire.

Marele eșec înregistrat de către JT GRUP OIL SA Năvodari prin Bursa de Valori București este, totuși, încă o dovada că piața bursieră din România devine una matură și extrem de selectivă. Investitorii sunt atenți la mult mai multe detalii decât cele oferite prin campaniile agresive de PR, iar JT GRUP OIL SA Năvodari a simțit-o pe propria „piele".

JT GRUP OIL SA Năvodari a obținut anul trecut o cifră de afaceri netă de 224,44 milioane lei. 10 milioane de acțiuni au fost puse în vânzare în urma unei operațiuni de majorare de capital, ceea ce ar avea ca rezultat 35 milioane de acțiuni în cazul unei subscrieri integrale. La un preț de de 6,50 lei/acțiune, JT GRUP OIL SA Năvodari ar fi avut o valoare de 227,50 milioane de lei (45,71 milioane euro). Compania JT GRUP OIL SA Năvodari îi are ca acționari pe Jean-Paul Tucan - 22,50 milioane de titluri (90% din totalul acțiunilor) și pe Bogdan Florin Aldea, președintele Consiliului de Administrație - cu restul participației de 2,50 milioane de titluri (10% din drepturile de vot), scrie Gandul.ro.

„Multitudinea de informații false și cifre previzionate fără vreo acoperire s-au întors ca un bumerang împotriva JT GRUP OIL SA"
În astfel de condiții, specialiștii din piața energetică și din cea bursieră afirmă că au „apus" vremurile de tristă amintire în care „campanii de presă plătite cu bani grei reușeau să ofere o imagine falsă și să păcălească percepția potențialilor investitori".

„Multitudinea de informații false și cifre previzionate fără vreo acoperire s-au întors ca un bumerang împotriva demersului bursier prin care JT a dorit să vândă 10 milioane de acțiuni. Scopul a fost obținerea a nu mai puțin de 14 milioane de euro de la posibili investitori. Ulterior, aceștia ar fi ajuns victime sigure", au declarat surse din domeniul energiei, în exclusivitate pentru Gândul.

Aceleași surse au mai precizat, în exclusivitate, că specialiștii din domeniul bursier care au fost consultați de potențialii jucători potenți din piața bursieră ar fi sesizat rapid „capcana întinsă de JT" și au transmis feedback-ul negativ în legătură cu aceste subscrieri.

„Deși a beneficiat de un discount de 16% în primele 5 zile de listare (cu o subscriere de doar 30% din acțiuni), demersul JT a eșuat lamentabil, în ciuda manipulărilor și a campaniilor de PR și mediatice agresive, plătite de către emitentul JT", au punctat sursele Gândul.

Cu doar o zi înaintea închiderii listării la Bursă, JT avea vândute doar 36,2% din cele 10 milioane de acțiuni, reiese din informațiile obținute de Gândul, iar ritmul vânzării din ultimele două zile a fost de 0,2% din totalul acțiunilor pe zi.

Într-un astfel de context negativ, visele de finalizare a lucrărilor la terminalul petrolier visat de JT, care la ora actuală este într-o faza de dezvoltare incipientă, s-au spart precum un balon de săpun.

Potrivit informațiilor obținute de Gândul, planul JT GRUP OIL SA ar fi fost unul simplu, după mai mult de 20 de ani pe piața petrolieră din România fară rezultate notabile și fără perspective de creștere a cotei de piață și a profitului. Practic, spus sursele Gândul, acționarii companiei JT GRUP OIL SA au considerat că „a venit momentul marii lovituri".

„Cu sprijin politic, cu planuri de afaceri și proiecții mincinoase, au fost atrase fonduri POIM (Programul Operaţional de Infrastructură Mare), a fost obținută o linie de credit de 9 milioane de euro de la Unicredit și, ulterior, s-a schițat marea lovitură, vânzarea a 10 milioane de acțiuni și obținerea a încă 14 milioane EURO din piață, bani care nu se regăsesc nici în situația actuală a lucrărilor și nu au nici o susținere în cifrele și povestea fantasmagorică a terminalului JT", avertizează sursele Gândul.

În prezent, compania se focusează pe finalizarea JT Terminal, un proiect ambițios, ce a presupus o investiție totală de 25 milioane de euro, pentru care JT GRUP OIL a obținut deja finanțarea necesară pentru dezvoltarea tuturor etapelor viitoare. Terminalul a beneficiat de accesarea unui grant de infrastructură mare de 11,5 milioane de euro, la care se adaugă o linie de credit de la UniCredit Bank în valoare de 9 milioane de euro, și 4,5 milioane de euro capital propriu. La începutul anului, compania a anunțat finalizarea primei etape de dezvoltare și închiderea contractului de finanțare obținut prin AA POIM"

Deși - conform caietului de sarcini încărcat la momentul licitației pe SEAP - cea mai mare parte a construcției terminalului în valoare de 19 milioane euro trebuia finalizată la data de 31.12.2023, se poate observa inclusiv din filmările prezentate de JT pe YouTube, în luna aprilie 2024, că lucrările sunt la faza incipientă, în filmare regăsindu-se o structură metalică de clădire de birouri și un rezervor mic (echivalentul a 2-3 milioane EURO), neconformități pe care consultanții bursieri și piața le-au sesizat rapid.

Având în vedere întârzierile grave ale lucrărilor și depășirea termenelor asumate, dar și lipsa de capital, într-o încercare de a se redresa financiar, JT GRUP OIL a anunțat recent planuri de a se lista la Bursa de Valori București (BVB) printr-o ofertă publică inițială (IPO), vizând emiterea a 10 milioane de noi acțiuni, în valoare de aproximativ 14 milioane de euro, ceea ce ar constitui 28,5% din capitalul companiei. În ciuda acestei mișcări aparent optimiste pentru a atrage investitori, datele financiare dezvăluie o imagine sumbră.

În 2023, veniturile JT GRUP OIL au scăzut cu 25%, la 45 milioane de euro de la 60 milioane de euro în 2022, în timp ce profitul net a înregistrat o scădere ușoară, la 1,15 milioane de euro de la 1,27 milioane de euro. Compania a raportat, de asemenea, o scădere semnificativă a marjei de profit net cu 2,09% și o creștere a raportului datorie-capitaluri proprii cu 5,74%, indicând o instabilitate financiară crescândă.

Potrivit acelorași surse Gândul, „pentru a masca aceste dificultăți financiare", JT GRUP OIL ar fi promovat agresiv IPO-ul său, prezentând o sănătate financiară „exagerat de optimistă" și niște planuri de afaceri „aiuritoare". „Această strategie de marketing înșelătoare pare a fi o încercare calculată de a induce în eroare investitorii și de a compensa pierderile suferite din proasta, dacă nu chiar ciudata gestionare a fondurilor UE.

Mai mult, provocările operaționale ale companiei sunt agravate de scăderea marjelor de profit și de datoriile în creștere, ridicând îndoieli serioase cu privire la viabilitatea sa pe termen lung. Din acest motiv, se pare că investitorii au fost precauți și au evaluat temeinic sănătatea financiară a JT GRUP OIL înainte de a se angaja în orice investiție.

Activitățile recente ale companiei sugerează un efort deliberat de a ascunde problemele financiare și de a se redresa prin mijloace potențial frauduloase. Starea actuală financiară și operațională a JT GRUP OIL, combinată cu utilizarea dubioasă a fondurilor UE și tacticile de marketing agresive, dar potențial înșelătoare, conturează o imagine îngrijorătoare pentru investitorii potențiali. Autoritățile și părțile interesate trebuie să monitorizeze îndeaproape situația pentru a asigura transparența și responsabilitatea în practicile financiare ale companiei", au avertizat sursele Gândul din piața energetică și bursieră.

Gândul prezintă și cronologia acestui eșec al JT GRUP OIL, considerat previzibil de specialiști.

Pasul 1: Firma JT GRUP OIL SA anunță în presă construcția unui terminal petrolier în zona port Constanța și organizează, în luna august 2023, pe SEAP, licitația în valoare de 95 milioane RON (aproximativ 19 milioane EURO)
Pasul 2: JT GRUP OIL SA anunță - în martie 2024 - finalizarea primei etape de construcție, deși realitatea de pe teren infirmă obligațiile asumate prin caietul de sarcini de pe SEAP.
Pasul 3: JT GRUP OIL SA anunță vânzarea a 10.000.000 de acțiuni, în vederea atragerii a 14 milioane de euro, acțiune derulată prin Bursa de Valori (28.05-10.06.2024).
Pasul 4, prezentat de sursele Gândul din piața petrolieră, ar fi fost reprezentat de faptul că JT GRUP OIL SA a lansat în mass-media o „campanie publicitară agresivă de promovare a proiectului (prin zeci de articole publicitare plătite), în care sunt inserate o multitudine de informații, cifre și promisiuni lipsite de susținere în realitatea economică a pieței petroliere din România".

Pasul 5: Imediat după începerea subscrierii, este reluată campania de publicitate și acțiunea este promovată ca un real succes, deși din surse apropriate Bursei, în primele 5 zile în care acțiunile au fost discountate cu 16%, multe ordine de cumpărare au fost din cercul de încredere al JT GRUP OIL, pentru a induce potențialilor investitori apetitul de a cumpăra acțiunile ofertate.
Pasul 6: Cu cât se aproprie finalul subscrierii acțiunilor JT GRUP OIL SA, eșecul este acoperit, articolele plătite au încetat și doar presa de specialitate monitorizează sporadic situația.
Pasul 7: Este posibil ca tot acest sceanariu, avertizează sursele Gândul, să facă parte din ceea ce ar putea fi numit un imens tun financiar. Există riscul ca zeci de milioane de euro să se volatilizeze, indiferent de proveniența lor: 11 milioane de euro din fonduri nerambursabile POIM, linia de credit UNICREDIT Bank de 9 milioane, câteva milioane EURO ale celor care au fost păcăliți să subcrie și să cumpere acțiuni de la Bursa de Valori.
„Cifrele prezentate de către conducerea JT nu au susținere și sunt imposibil de atins"
Aceleași surse au prezentat și un rezumat al unor afirmații lipsite de acoperire care ar fi fost transmise public de reprezentanții JT GRUP OIL SA.

„Terminalul JT este un mini-terminal, după cum îl numesc specialiștii, având acces la descărcarea barjelor de capacitate foarte mică (4-5.000 tone). Acest terminal JT nu este singul terminal privat din România, așa cum spun cei de la JT, pentru că Rompetrol deține în Midia un terminal privat unde se pot descărca vapoare de 50.000 tone și, de asemenea, Mol deține un terminal la Giurgiu.

Cota de piață a JT este subunitară și compania nu deține capitalul de lucru pentru importuri și desfacerea în piață a milionului de tone anual estimate, așa cum a prezentat în planurile de afaceri propuse în prospectul de vânzare a acțiunilor (piața petrolieră a JT fiind de aproximativ 50.000 tone/2023).

Concurența în zona terminalelor din Constanța este extrem de mare și dimensiunea terminalului JT de barje este infimă și ineficientă economic, aflându-se lângă rafinăria Rompetrol Midia, care a repornit după revizie la capacitate maximă, și lângă terminalul Oil Terminal Constanța, prin care - în 2023 - s-au importat și transferat naval, CF și auto peste 3,5 milioane de tone, în condiții de achiziție net superioare, pe vapoare de 30-60.000 tone fiecare.

Cifrele prezentate de către conducerea JT nu au susținere și sunt imposibil de atins, creșterea profitului în 2026 de 9 ori față de profitul din 2023 fiind cel mai bun exemplu de manipulare a cifrelor companiei și a investitorilor", au precizat sursele Gândul.

Mai mult, pe site-ul JT GRUP OIL este prezentată o schema utopică, mai spun sursele Gândul, „imposibil de conceput și realizat, iar specialiștii petrolieri o desființează la unison. Cum ar fi posibil ca un terminal de 31.500 tone care poate descărca barje de 5.000 tone să devină furnizor regional, România, Ungaria, Serbia și Ucraina?", este întrebarea esențială la care reprezentanții JT GRUP OIL ar trebui să răspundă.

Rompetrol produce 6 milioane de tone la Petromidia și are terminal maritim de zeci de ori mai mare decât cel al JT, amintesc sursele Gândul, iar „OIL Terminal Constanța este în vecinătate și are capacitate operațională de 9,5 milioane tone anual, infrastructura maritimă, CF și auto incomparabil mai mare și eficientă, fiind cea mai importanta poartă pentru importul regional al produselor petroliere".

„Serbia (NIS) și Ungaria (MOL) au rafinării și piața saturată (MOL exportă barje din Ungaria către terminalul Giurgiu), iar Austria a importat din Constanta doar când a avut o problema tehnică la rafinăria OMV, în 2022.

În ceea ce privește piața ucraineană, aceasta este asigurată de importul pe barje în Reni și Ismail direct din Grecia și Turcia, de vapoarele mari ce tranzitează Oil Terminal Constanța și de importurile masive din Polonia.

Bineînțeles, apar îngrijorări majore din cauza acestei situații. Vorbim despre scăderea aproape de zero a volumelor de acțiuni tranzacționate. După entuziasmul inițial, un proces de marketing în sine, volumul acțiunilor JT GRUP OIL tranzacționat a înregistrat o scădere semnificativă, probabil reflectând îngrijorările pieței cu privire la stabilitatea financiară a companiei, dar și la situația ciudată legată de cele 11 milioane de euro atrase, dar care nu au dus la finalizarea proiectul de investiție.

Vorbim despre neîncrederea investitorilor, pentru că realitatea din teren cu privire la folosirea fondurilor POIM și problemele grave în prezentarea cifrelor financiare interne au afectat încrederea lor. În consecință, compania JT GRUP OIL se confruntă cu o presiune crescută, de unde și listarea programată să asigure fonduri externe. Parte din ele probabil că urmau a fi folosite pentru a finaliza proiectul pentru care s-au atras fondurile europene și care în prospectul de listare este prezentat ca fiind finalizat.

Nu trebuie trecut cu vederea impactul asupra pieței. Deși bursa, pe baza rezultatelor financiare anunțate de toate companiile listate pentru 2023, are un trend crescător, se pare că acest lucru nu are impact și asupra acțiunilor JT GRUP OIL, fiind absolut clar că investitorii se uită cu atenție la datele financiare și la stabilitatea companiilor în care plasează investiții", au mai precizat, în final, sursele Gândul din piața energetică, petrolieră și bursieră.