Prețul gazelor de pe bursa europeană a scăzut sub pragul de 30 euro/MWh. România se comportă în continuare de parcă ar fi criză energetică

Postat la: 16.01.2024 |

Prețul gazelor de pe bursa europeană a scăzut sub pragul de 30 euro/MWh. România se comportă în continuare de parcă ar fi criză energetică

​Prețul gazelor pe bursa TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc prețurile de referință la nivel european, este tot mai scăzut, ajungând marți chiar sub pragul de 30 de euro/MWh. Aceasta deși, teoretic și în practică, prețul gazelor ar trebui să fie mai mare în mijlocul iernii decât în restul anului, din cauza cererii mai crescute. Prețul gazelor a ajuns la nivelul din iunie 2021, înainte să se simtă efectele crizei energetice, potrivit datelor analizate de HotNews.ro.

Deși în Europa piața gazelor tinde către normalitate, cea din România se comportă de parcă am fi în continuare în criză energetică. Pe minuscula bursă românească, BRM, puținele tranzacții care au loc, numărate pe degetele de la o mână, se fac la preț de 60-66 euro/MWh, mai mult decât dublu față de ce vedem pe reprezentativa bursă olandeză.

În continuare, piața nu este liberă, nu există semnal de preț, acesta nu se formează în funcție de cerere și ofertă, nu ține cont de tendințele la nivel european, tariful fiind plafonat atât la producători, cât și la consumatorul final, poate la un nivel prea mare. Producătorii sunt obligați să vândă la preț de 150 de lei/MWh (30 euro / MWh), acesta fiind prețul de achiziție, la care se adaugă tarifele de transport, de distribuție și marja furnizorilor.

La consumatorul final casnic, prețul este plafonat la 0,31 lei/kWh, ceea ce înseamnă 310 lei/MWh (62 euro / MWh), iar la consumatorul noncasnic- 0,37 lei/kWh (370 lei/MWh sau 74 euro / MWh), la un consum anual de cel mult 50.000 MWh.

Având în vedere ce se întâmplă pe piețele europene, este posibil ca aceste plafoane să fie mult prea ridicate și să nu permită formarea unor prețuri conforme cu ce se întâmplă în piață.

Țările UE au în continuare depozitele pline cu gaze, ceea ce înseamnă că va trece cu ușurință iarna, indiferent cât de grea va fi în lunile care au mai rămas din sezonul rece.

În prezent, la nivelul UE, depozitele sunt pline în proporție de 79,14%. Practic, de la mijlocul lui noiembrie și până acum, adică în două luni, s-au consumat doar 20% din cât era înmagazinat. În acest ritm, UE ar putea termina sezonul rece cu depozitele pline în proporție de 55-60%, întrecând așteptările autorităților europene.

Și România stă bine la capitolul gaze înmagazinate, nivelul de 75,3%, ușor sub media UE. Însă, spre deosebire de multe alte țări, România se poate baza și pe producție internă, la nevoie.

În condițiile în care UE nu are emoții legate de aprovizionarea cu gaze, piața este calmă, prețurile fiind pe trend de scădere.

La începutul lunii octombrie 2023 erau 37-38 euro / MWh.

Pentru comparație, anul trecut, în aceeași perioadă, cotațiile erau în jurul valorii de 70 euro/MWh.

Cotațiile pentru lunile următoare sunt și ele scăzute, 29,7 euro/MWh în martie, aprilie și mai.

Practic, prețurile sunt cu aproape 90% mai mici față de recordurile din august 2022, din perioada crizei energetice provocate de Rusia, când ajungeau și la 300 euro/MWh.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Prețul gazelor de pe bursa europeană a scăzut sub pragul de 30 euro/MWh. România se comportă în continuare de parcă ar fi criză energetică

Postat la: 16.01.2024 |

0

​Prețul gazelor pe bursa TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc prețurile de referință la nivel european, este tot mai scăzut, ajungând marți chiar sub pragul de 30 de euro/MWh. Aceasta deși, teoretic și în practică, prețul gazelor ar trebui să fie mai mare în mijlocul iernii decât în restul anului, din cauza cererii mai crescute. Prețul gazelor a ajuns la nivelul din iunie 2021, înainte să se simtă efectele crizei energetice, potrivit datelor analizate de HotNews.ro.

Deși în Europa piața gazelor tinde către normalitate, cea din România se comportă de parcă am fi în continuare în criză energetică. Pe minuscula bursă românească, BRM, puținele tranzacții care au loc, numărate pe degetele de la o mână, se fac la preț de 60-66 euro/MWh, mai mult decât dublu față de ce vedem pe reprezentativa bursă olandeză.

În continuare, piața nu este liberă, nu există semnal de preț, acesta nu se formează în funcție de cerere și ofertă, nu ține cont de tendințele la nivel european, tariful fiind plafonat atât la producători, cât și la consumatorul final, poate la un nivel prea mare. Producătorii sunt obligați să vândă la preț de 150 de lei/MWh (30 euro / MWh), acesta fiind prețul de achiziție, la care se adaugă tarifele de transport, de distribuție și marja furnizorilor.

La consumatorul final casnic, prețul este plafonat la 0,31 lei/kWh, ceea ce înseamnă 310 lei/MWh (62 euro / MWh), iar la consumatorul noncasnic- 0,37 lei/kWh (370 lei/MWh sau 74 euro / MWh), la un consum anual de cel mult 50.000 MWh.

Având în vedere ce se întâmplă pe piețele europene, este posibil ca aceste plafoane să fie mult prea ridicate și să nu permită formarea unor prețuri conforme cu ce se întâmplă în piață.

Țările UE au în continuare depozitele pline cu gaze, ceea ce înseamnă că va trece cu ușurință iarna, indiferent cât de grea va fi în lunile care au mai rămas din sezonul rece.

În prezent, la nivelul UE, depozitele sunt pline în proporție de 79,14%. Practic, de la mijlocul lui noiembrie și până acum, adică în două luni, s-au consumat doar 20% din cât era înmagazinat. În acest ritm, UE ar putea termina sezonul rece cu depozitele pline în proporție de 55-60%, întrecând așteptările autorităților europene.

Și România stă bine la capitolul gaze înmagazinate, nivelul de 75,3%, ușor sub media UE. Însă, spre deosebire de multe alte țări, România se poate baza și pe producție internă, la nevoie.

În condițiile în care UE nu are emoții legate de aprovizionarea cu gaze, piața este calmă, prețurile fiind pe trend de scădere.

La începutul lunii octombrie 2023 erau 37-38 euro / MWh.

Pentru comparație, anul trecut, în aceeași perioadă, cotațiile erau în jurul valorii de 70 euro/MWh.

Cotațiile pentru lunile următoare sunt și ele scăzute, 29,7 euro/MWh în martie, aprilie și mai.

Practic, prețurile sunt cu aproape 90% mai mici față de recordurile din august 2022, din perioada crizei energetice provocate de Rusia, când ajungeau și la 300 euro/MWh.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE