Prima mărturie a medicului care a încercat să o salveze pe prinţesa Diana: "Inima ei nu putea funcţiona corect"

Postat la: 20.06.2021 |

Prima mărturie a medicului care a încercat să o salveze pe prinţesa Diana:

La aproape 24 de ani de la moartea prinţesei Diana, medicul care a încercat să-i salveze viaţa a povestit pentru Daily Mail ce eforturi s-au făcut pentru a o salva.

MonSef Dahman lucra la spitalul Pitié-Salpêtrière la 31 august 1997, când prinţesa Diana a fost dusă de urgenţă în camera de gardă în urma unui accident de maşină în tunelul parizian Pont de l'Alma, scrie Daily Mail. Diana, în vârstă de 36 de ani, se afla într-o maşină cu iubitul său Dodi Fayed, în vârstă de 42 de ani, şoferul Henri Paul, în vârstă de 41 de ani, şi garda de corp a lui Fayed, Trevor Rees-Jones, care se afla pe scaunul pasagerului din faţă şi singura persoană care a supravieţuit accidentului.

Prinţesa de Wales a fost tratată de medici la faţa locului înainte de a fi mutată la spital. Dr. Dahman, în vârstă de 56 de ani, era pe-atunci un tânăr chirurg care-şi efectua serviciul la Camera de Gardă a spitalului. El a spus că personalul medical a făcut în seara aceea tot ce a putut pentru a salva viaţa Dianei. Doctorul a spus că se odihnea în camera de gardă a spitalului când Bruno Riou, anestezistul de serviciu, i-a cerut să meargă urgent la în cabinetul unde fusese adusă prinţesa Diana.

El a declarat pentru Daily Mail: „Pentru orice medic, orice chirurg, este foarte dificil să te confrunţi cu o femeie atât de tânără care se află în această stare. Dar, desigur, cu atât mai mult dacă este o prinţesă." MonSef Dahman a spus că medicii au făcut tot ce au putut pentru a încerca să salveze viaţa Dianei. Medicii au tratat-o ​​pe Diana ore în şir şi unul dintre cei mai importanţi chirurgi cardiolog din Franţa, profesorul Alain Pavie, s-a alăturat echipei de la spital. Medicul a precizat: „Am luptat din greu, am încercat foarte mult, a fost într-adevăr terifiant. Nu am putut să o salvăm. Şi asta ne-a afectat foarte mult."

Mercedesul în care călătorea prinţesa Diana a făcut accidentul în tunelul Alma, puţin după miezul nopţii, la ora 00.23. Datorită gravităţii rănilor, medicii i-au acordat un prim ajutor îndelungat la faţa locului. Apoi, prinţesa a suferit un stop cardiac în timp ce era mutată în ambulanţă. După ce a fost resuscitată, a fost transportată de acea ambulanţă la spital, unde a ajuns la ora 2.06.

La sosirea la spital, Diana fusese radiografiată. Imaginile arătau că suferă „sângerări interne foarte grave". Excesul de lichid a fost îndepărtat din cavitatea toracică, dar hemoragia a persistat, astfel încât medicii au făcut transfuzie de sânge cu grupa 0 negativ, neştiind încă ce grupă de sânge avea prinţesa. În jurul orei 2.15 a suferit un alt stop cardiac. Situaţia devenise din ce în ce mai critică. Era nevoie de o intervenţie mai extremă. Inima prinţesei nu mai funcţiona din cauza hemoragiei. „Inima ei nu putea funcţiona corect, deoarece îi lipsea sângele."

Prognosticul s-a agravat. Acum era ora 2.30. Era nevoie de un miracol. Lui Dahman şi Riou li s-a alăturat în camera de urgenţă profesorul Alain Pavie, probabil cel mai important chirurg din Franţa. Fusese chemat de acasă. Dacă cineva a putut să o salveze, el ar fi fost omul. În timp ce a fost supusă unui masaj cardiac extern, Riou i-a cerut lui Dahman să efectueze o procedură chirurgicală. Avea să facă acest lucru în timp ce Diana stătea încă întinsă pe targă în camera de urgenţă.

Pavie a decis că Diana trebuie mutată într-una din sălile de operaţie ale spitalului. Bănuia că sursa principală a sângerării interne nu fusese încă găsită. A fost necesară o explorare chirurgicală suplimentară. Această procedură a descoperit cea mai gravă rană - o venă care făcea legătura între plămân şi inimă fusese ruptă. Pavie a suturat leziunea. Cele mai semnificative daune fizice au fost reparate. Dar fără rezultat. Inima Dianei, care se oprise înainte de explorarea chirurgicală, nu avea să repornească. Pierdeau bătălia pentru a o salva.

„Am încercat şocurile electrice de mai multe ori şi, aşa cum făcusem în camera de urgenţă, masaj cardiac", spune Dahman. „- Profesorul Riou administrase adrenalină. Dar nu i-am putut face inima să-i bată din nou." Echipa a continuat aceste eforturi de resuscitare timp de mai bine de o oră. La ora 4 dimineaţa, echipa a acceptat că nu poate face altceva şi, din păcate, Diana a fost declarată moartă.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Prima mărturie a medicului care a încercat să o salveze pe prinţesa Diana: "Inima ei nu putea funcţiona corect"

Postat la: 20.06.2021 |

0

La aproape 24 de ani de la moartea prinţesei Diana, medicul care a încercat să-i salveze viaţa a povestit pentru Daily Mail ce eforturi s-au făcut pentru a o salva.

MonSef Dahman lucra la spitalul Pitié-Salpêtrière la 31 august 1997, când prinţesa Diana a fost dusă de urgenţă în camera de gardă în urma unui accident de maşină în tunelul parizian Pont de l'Alma, scrie Daily Mail. Diana, în vârstă de 36 de ani, se afla într-o maşină cu iubitul său Dodi Fayed, în vârstă de 42 de ani, şoferul Henri Paul, în vârstă de 41 de ani, şi garda de corp a lui Fayed, Trevor Rees-Jones, care se afla pe scaunul pasagerului din faţă şi singura persoană care a supravieţuit accidentului.

Prinţesa de Wales a fost tratată de medici la faţa locului înainte de a fi mutată la spital. Dr. Dahman, în vârstă de 56 de ani, era pe-atunci un tânăr chirurg care-şi efectua serviciul la Camera de Gardă a spitalului. El a spus că personalul medical a făcut în seara aceea tot ce a putut pentru a salva viaţa Dianei. Doctorul a spus că se odihnea în camera de gardă a spitalului când Bruno Riou, anestezistul de serviciu, i-a cerut să meargă urgent la în cabinetul unde fusese adusă prinţesa Diana.

El a declarat pentru Daily Mail: „Pentru orice medic, orice chirurg, este foarte dificil să te confrunţi cu o femeie atât de tânără care se află în această stare. Dar, desigur, cu atât mai mult dacă este o prinţesă." MonSef Dahman a spus că medicii au făcut tot ce au putut pentru a încerca să salveze viaţa Dianei. Medicii au tratat-o ​​pe Diana ore în şir şi unul dintre cei mai importanţi chirurgi cardiolog din Franţa, profesorul Alain Pavie, s-a alăturat echipei de la spital. Medicul a precizat: „Am luptat din greu, am încercat foarte mult, a fost într-adevăr terifiant. Nu am putut să o salvăm. Şi asta ne-a afectat foarte mult."

Mercedesul în care călătorea prinţesa Diana a făcut accidentul în tunelul Alma, puţin după miezul nopţii, la ora 00.23. Datorită gravităţii rănilor, medicii i-au acordat un prim ajutor îndelungat la faţa locului. Apoi, prinţesa a suferit un stop cardiac în timp ce era mutată în ambulanţă. După ce a fost resuscitată, a fost transportată de acea ambulanţă la spital, unde a ajuns la ora 2.06.

La sosirea la spital, Diana fusese radiografiată. Imaginile arătau că suferă „sângerări interne foarte grave". Excesul de lichid a fost îndepărtat din cavitatea toracică, dar hemoragia a persistat, astfel încât medicii au făcut transfuzie de sânge cu grupa 0 negativ, neştiind încă ce grupă de sânge avea prinţesa. În jurul orei 2.15 a suferit un alt stop cardiac. Situaţia devenise din ce în ce mai critică. Era nevoie de o intervenţie mai extremă. Inima prinţesei nu mai funcţiona din cauza hemoragiei. „Inima ei nu putea funcţiona corect, deoarece îi lipsea sângele."

Prognosticul s-a agravat. Acum era ora 2.30. Era nevoie de un miracol. Lui Dahman şi Riou li s-a alăturat în camera de urgenţă profesorul Alain Pavie, probabil cel mai important chirurg din Franţa. Fusese chemat de acasă. Dacă cineva a putut să o salveze, el ar fi fost omul. În timp ce a fost supusă unui masaj cardiac extern, Riou i-a cerut lui Dahman să efectueze o procedură chirurgicală. Avea să facă acest lucru în timp ce Diana stătea încă întinsă pe targă în camera de urgenţă.

Pavie a decis că Diana trebuie mutată într-una din sălile de operaţie ale spitalului. Bănuia că sursa principală a sângerării interne nu fusese încă găsită. A fost necesară o explorare chirurgicală suplimentară. Această procedură a descoperit cea mai gravă rană - o venă care făcea legătura între plămân şi inimă fusese ruptă. Pavie a suturat leziunea. Cele mai semnificative daune fizice au fost reparate. Dar fără rezultat. Inima Dianei, care se oprise înainte de explorarea chirurgicală, nu avea să repornească. Pierdeau bătălia pentru a o salva.

„Am încercat şocurile electrice de mai multe ori şi, aşa cum făcusem în camera de urgenţă, masaj cardiac", spune Dahman. „- Profesorul Riou administrase adrenalină. Dar nu i-am putut face inima să-i bată din nou." Echipa a continuat aceste eforturi de resuscitare timp de mai bine de o oră. La ora 4 dimineaţa, echipa a acceptat că nu poate face altceva şi, din păcate, Diana a fost declarată moartă.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE