• Tweet

România deţine o treime din potenţialul balneoclimateric al Europei. Avem 40 de staţiuni balneoclimaterice în România şi resurse naturale pentru 200 de astfel de staţiuni. Este cel mai mare potenţial pe care îl are o ţară din Europa.

Dacă înainte de 1989 toate staţiunile erau pline de turişti străini şi români, care veneau pentru tratament si izvoarele termale, acum peste 50% dintre bazele de recuperare sunt în paragină. În staţiuni precum Voineasa, Băile Herculane, Borsec, sau Tuşnad investiţiile se lasă încă aşteptate, iar unele locuri arată ca după bombardament. Cauzele pentru care s-a ajuns aici sunt administrarea proastă, privatizările păguboase şi revendicările de terenuri şi clădiri.

În centrul istoric din Băile Herculane, clădirile au fost ridicate de austrieci în prima parte a secolului al XIX-lea. Bijuterii arhitectonice, incluse în patrimoniul naţional, au căzut însă victimele unor pretinşi investitori. Pavilioanele de cazare şi băile cu ape termale au fost privatizate în 2001, dar proprietarii nu şi-au respectat angajamentele.

În industria românească de turism, Herculane a fost întotdeauna comparată cu staţiunea Karlovy Vary (Cehia), care aduce anual încasări de sute de milioane de euro şi este considerată una dintre „stelele balneare" ale Europei. Cele două seamănă foarte mult, fiind singurele din Europa care au apă termală cu sulf coloidal şi se află la aproximativ aceeaşi altitudine, cu acelaşi decor natural, străjuite de versanţi abrupţi. În plus, şi arhitectura este asemănătoare, amândouă fiind dezvoltate în vremea Imperiului Austro-Ungar.

Altădată „Perla Banatului", staţiunea Buziaş se degradează pe zi ce trece. Zidurile ciuruite arată ca după război. Un război al indiferenţei. Construită în 1875, special pentru plimbările prin parc ale împărătesei Austriei, colonada de 500 de metri, unică în Europa, nu mai are nimic din aerul regal de altădată.O lege din 2001 a inclus colonada din Buziaş pe o listă a monumentelor istorice. În plus, Buziaşul a fost nominalizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept staţiune-etalon în tratamentul afecţiunilor cardiovasculare. Însă, fără specialişti şi bani, bazele de tratament s-au închis rând pe rând.

Cele 30 mai bune staţiuni balneare din România

Primul loc este ocupat de Techirghiol, urmat de Băile Tuşnad şi Băile Govora. Maramureşul este reprezentat doar prin staţiunea Ocna Şugatag, care ocupă locul 30 în acest top. Pentru evaluarea staţiunilor balneare sunt utilizate 10 criterii pentru care este stabilit un coeficient valoric în intervalul 1 - 10.

Printre acestea se numără acesibilitate şi infrastructură, existenţa unor structuri de educaţie şi cercetare ştiinţifică, promovare internă şi externă, strategii de dezvoltare, nivelul investiţiilor în baze de tratament, premii ştinţifice. Scopul declarat al evaluării este în primul rând de a identifica potenţialul de dezvoltare, de a puncta elementele pozitive, de a impulsiona cercetarea ştiinţifică în staţiuni balneare, de a ajuta la valorificarea potenţialului balnear şi de a căuta mijloace pentru promovarea factorilor naturali terapeutici şi a staţiunilor balneare.

Ce s-a mai ales dupa ce s-a ales praful

În momentul de faţă, jumătate dintre staţiunile balneare din România sunt dependente de biletele de odihnă şi tratament acordate de Casa Naţională de Pensii. Faptul că unele staţiuni sunt dependente de această piaţă le asigură o marjă de profit mică, care nu le permite să facă investiţii. Pe de altă parte, companiile din domeniu care au făcut investiţii importante înregistrează pierderi ca urmare a dobânzilor mari pe care le plătesc pentru creditele luate. Aceste situaţii alungă investitorii, mai ales că statul nu a venit cu nicio facilitate care să compenseze pierderile sectorului balnear.

In condiţiile în care multe societăţi balneare înregistrează pierderi, este evident că nu au profit reinvestit, pentru al cărui impozit să fie scutite. Un hotel de 100 de camere, a cărui modernizare a costat 7 milioane de euro, reclasificat de la două la patru stele şi care are pierderi în primii 2-3 ani, trebuie să plătească impozite şi taxe locale de aproximativ 100.000 de euro pe an.

Activitatea sectorului balnear este neevazionistă, are o componentă socială şi este inepuizabilă, iar unele dintre resursele minerale din România sunt unice în lume. Ajutorul de stat ar trebui extins şi asupra acestui domeniu. Legea voucherelor de vacanţă este o acţiune solitară, dar nu este suficientă pentru a rezolva problemele din sectorul balnear. În staţiunile balneare din România ajung în fiecare an aproape un milion de turişti, iar 8-10% dintre aceştia sunt străini. Singurele staţiuni balneare în care investiţiile se văd cât de cât sunt Băile Geoagiu, Băile Sărate, lângă Târgu Mureş, Moneasa, Tuşnad.

Stațiunile balneoclimaterice, mine de aur prăbușite sub ochii statului

Vremurile în care mai marii lumii veneau să-și trateze diverse afecțiuni în apele noastre termale au apus demult. Centre și baze de tratament, stațiuni întregi au căzut, rând pe rând, pradă delăsării și lipsei de strategie a autorităților. Există 117 localităţi din România cu factori naturali terapeutici din care cele 30 mentionate in tabelul anterior sunt desemnate staţiuni balnerare de importanţă naţională, iar alte 32 drept staţiuni de importanţă locală.

După '89, puţine centre de relaxare şi tratament au fost modernizate, iar cele care încă mai funcţionează sunt ţinute în viaţă în special de pensionarii care beneficiază de bilete subvenţionate de stat.

Ape minune într-un pământ uitat de lume

Prezentam si un alt exemplu concludent, nu numai cel oferit de degradarea Bailor Herculane, despr care vorbeste toata lumea. Puțini au auzit despre Spitalul Balnear de la Ghermănești, din județul Vaslui. Acesta se află în lunca Prutului, în comuna Drânceni, la doar 24 de kilometri de orașul Huși și 75 de Vaslui. Deși turismul în județ este aproape inexistent, Băile Ghermăneşti au fost considerate o bună perioadă de timp o oportunitate de dezvoltare a judeţului.

Spitalul balnear, costruit în vremea Regelui Carol I, a fost dat în folosință în anul 1912. În 1936 a fost descoperit zăcământul de ape minerale, fiind mai apoi consemnat în documente ca "ape de pucioasă". Analizele chimice au confirmat că apele din zonă au proprietăţi terapeutice deosebite. Până în anul 1967 în zona izvoarelor s-au construit şase puţuri, care s-a transformat într-o mică staţiune, cu 14 băi, adăpostite în două barăci. Localnicii povestesc că însuși Regele Carol I venea adesea la băi la Ghermăneşti.

Din punct de vedere terapeutic, apele erau indicate pentru cure sub formă de băi, pentru diverse afecţiuni: de la boli ale aparatului locomor (artite, artroze, spondilite) sau ale sistemului nervos, până la afecţiuni ginecologice sau traumatisme osoase. Timpul și-a pus amprenta asupra locului iar azi, clădirile sunt în paragină. Au fost călcate de hoți care au furat tot ce s-a putut. Mai mult, nimeni nu s-a mai îngrijit de puţul de captare a apei.

În 2001, spitalul fost preluat de Consiliul Judeţean Vaslui care l-a închis trei ani mai târziu, pe motiv că indicatorii medicali erau slabi şi condiţiile igienico-sanitare improprii. Azi nimeni nu mai beneficiază de vreun tratament la Ghermănești. În anul 2012 s-a întocmit un proiect denumit "Centrul Balnear Internațioal Ghermănești" în valoare de trei milioane de euro care a fost depus la BRCT Suceava, dar a fost respins.

Scandal pe apele bănoase

Lungii ani de strategii venite la fiecare schimbare de guvern, ministru, ori o dată la patru ani, au făcut ca multe dintre bogățiile țării să rămână îngropate în delăsare. Din ministru în ministru, din plan în plan, turismul balnear din România începe să-și arate adevăratul potențial, iar cererea din partea străinilor este în creștere.

Destinatii turistice: Total (Romania) Tipuri de turisti / 2014 (6 luni) / 2015 (6 luni) / %Total / 3513908 / 4024794 / +14.5

Romani / 2673983 / 3049559 / +14.1

Straini / 839925 / 975235 / +16.1

Destinatii turistice: Statiuni balneare

Tipuri de turisti / 2014 (6 luni) / 2015 (6 luni) / %

Total / 246324 / 294493 / +19.5

Romani / 233067 / 276381 / +18.6

Straini / 13257 / 18112 / +36.6

Turismul Balnear ar putea creşte cu 10% PIB-ul

Staţiunile balneoclimaterice din România au nevoie de investiţii de peste un miliard de euro. Acești bani ar putea proveni atât din sectorul privat, cât şi de la bugetul de stat. Oricât de multă bunăvoință ar avea privații în a investi, ei nu pot accesa fonduri europene, iar asta reprezintă un impediment, din moment ce nici autoritățile locale, beneficiarii proiectelor cu bani europeni, nu mișcă niciun deget. Este necesara o strategie nationala, cuprinsa in Legea Turismului prin care vor fi create premisele dezvoltării durabile a turismului în general şi a turismului balnear în special. Conform estimarilor oficiale, turismul balnear ar putea creste PIB-ul tarii cu 8-10%. Cu asta este de acord si Guvernul, dar deocamdata numai pe vorbe.

Usor-usor, se șterg urmele jafului de la Herculane

Deși există litigii și executări silite la multe dintre imobilele din centrul istoric, sunt și vești care bucură atât administrația publică locală, pentru că vor fi create locuri de muncă, cât și turiștii care aleg stațiunea de la poalele Munților Cernei pentru beneficiile apei balneoclimaterice.

Hotelul Decebal a fost curând achiziționat după ce a fost scos la licitație de ANAF. Un dezvoltator imobiliar clujean a cumpărat hotelul Decebal din stațiune si așteaptă avizul Ministerului Culturii pentru a se apuca de reparații și reabilitare. Pentru clădirea istorică de peste 7.000 de metri pătrați, cunoscută ca fostul Hotel Franz Iosif, construit la 1865, ANAF a redus prețul după prima licitație eșuată, până la 4,2 milioane de lei.

Ca un fapt divers, hotelul ar putea fi o atracție turistică, mai ales pentru turiștii străini și asta pentru că în topul celor 10 hoteluri bântuite, realizat de America Tours, la poziția a patra, se găsește Hotelul Decebal, prezentând fantoma unei femei, imortalizată de un cuplu de turiști. O legendă locală spune că sub fundațiile Hotelului Decebal, vechi de 152 de ani, s-ar ascunde o comoară romană, păzită de această fantomă, pentru a ține departe căutătorii de comori.

În momentul de față, mai multe clădiri istorice din stațiune sunt modernizate sau se află în curs de reabilitare, astfel că Băile Herculane își recapătă treptat, târziu, e adevărat, aerul aristocratic.

Techirghiol si Baile Tusnad, pe primele locuri in topul statiunilor balneare

Cum spuneam mai devreme, Techirghiol se afla pe primul loc intr-un top al statiunilor balneare realizat de Asociatia Romana de Balneologie, fiind urmata de Baile Tusnad, Baile Govora, Calimanesti-Caciulata, Covasna, Baile-Felix, Sovata, Turda, Singiorz Bai si Borsec. Potrivit unui comunicat al Asociatiei Romane de Balneologie, pe ultimele locuri in topul cu 30 de pozitii se afla statiunile balneare Lacul Sarat si Ocna Sugatag. Evaluarea statiunilor balneare pentru anul 2017 a fost prezentata in cadrul Congresului National de Balneologie, de la Baile Govora.

La congres au participat numerosi medici de recuperare medicala, balneologi, academicieni, profesori universitari, specialisti si reprezentanti ai autoritatilor medicale si din turismul balnear din Romania, circa 120 participanti. Evenimentul a fost o ocazie pentru dezbaterea problemelor de interes in balneologie, recuperare medicala, turism balnear si cercetare stiintifica, perspectivele de dezvoltare ale acestui domeniu. Important este ca si de aici, dupa cum rezulta si din inceputul articolului de fata, s-a desprins ideea ca implicarea statului in domeniu ar putea conduce la atragerea de fonduri importante din bani europeni, care ar fi solutia cea mai rapida pentru reabilitarea acestor statiuni, cu potential de tratament european.

Ar fi important daca ar exista o strategie unitara la nivelul statului in atragerea de fonduri europene, iar aceste statiuni ar fi recladite pe baze moderne, cu tehnologii de ultima ora in ceea ce priveste recuperarea medicala, tratamentul specific pentru boli degenerative, care sa atraga pe langa romani si turistii straini. Ministerul Sanatatii ar trebui sa fie arbitru si promotor in domeniu, din partea Guvernului. Intr-o astfel de strategie, pe langa management ar trebui implicati si specialistii din domeniul tratamentului si recuperarii medicale pe baze balneoclimaterice. Nu ramane altceva decat sa speram ca actualul guvern va intelege importanta unui astfel de demers si ar alege dezvoltarea si renasterea staiunilor in locul resemnarii de pe urma jafului nationalizat.