• Tweet

Stilourile chinezesti erau pe lista produselor dorite si cautate de romani in regimul comunist al lui Nicolae Ceausescu. Cumparate pentru folosinta personala, potrivite si pentru a fi facute cadou, dar si pentru "atentii" pentru a facilita rezolvarea unor probleme.

In randul elevilor, stilourile chinezesti "cu penita de aur" erau la mare cautare pentru ca scriau "subtire", dar si din punct de vedere "estetic", fiind mult mai atragatoare ca design fata de produsele autohtone. Intre elevi, stilourile puteau fi si obiect de "troc". Stilourile chinezesti se gaseau foarte greu in reteaua magazinelor comuniste. Daca aveai "pile", puteai afla din vreme daca "se aduc stilouri chinezesti", dar si puteai sa faci rost din reteaua PCR - Pile Cunostiine si Relatii. PCR era denumirea ironica pentru aceste "retele sociale" ale comertului clandestin cu de toate.

Carnea, care nu se gasea in magazine, produse de la "pachet" (coletele primite din strainatate si care erau de regula "controlate" si din care "dispareau" lucruri), coca cola, tigari, haine din strainatate, blugi, ciocolata, tot ceea ce nu se gasea in magazinele comuniste. In prezent, la un click distanta, pe google, poti gasi si achizitiona stilouri chinezesti, noi sau second hand, "vintage". Asa cum este prezentat pe olx un "stilou chinezesc anii 70, penita de aur 12k, functional, scrie frumos", conform ziare.com

Reteaua PCR, a comertului clandestin era sub observatia Securitatii. Mai mult, legislatia comunista prevedea ca "specula" intra sub incidenta Legii 15 din 1968, la Articolul 295 potrivit caruia: cumpararea in scop de vanzare a produselor industriale sau agricole care potrivit dispozitiilor legale nu pot face obiectul comertului particular; cumpararea de produse industriale sau agricole, in scop de prelucare in vederea revanzarii, daca ceea ce ar rezulta din prelucrare nu pot face, potrivit dispozitiilor legale, obiectul comertului particular", exercitarea comertului fara autorizatie, darea de bani cu dobanda ca indeletnire. Specula intra la infractiuni la regimul stabilit pentru anumite activitati economice, si se pedepsea cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani.

In 1985, o nota a Securitatii din cadrul Inspectoratului Judetean Prahova, document "Secret" pastrat in arhivele CNSAS, arata ca un inginer mecanic utilaj petrolier, la inapoierea dintr-o calatorie efectuata in Bangladesh, incercase sa introduca in tara 256 de stilouri chinezesti. Pentru aceasta "vina", inginerul a fost amendat, iar Securitatea a decis, trasand sarcina Directiei de Pasapoarte, sa nu ii mai acorde viza de calatorie peste hotare.

Inginerul era la acea vreme sef de sectie coordonator la Sectia de Montaj General din cadrul Intreprinderii 1 Mai Ploiesti, membru PCR. Securitatea precizeaza in nota privind persoana inginerului ca acesta, incepand cu anul 1970, "a fost trimis pe diferite perioade de timp, pentru montarea unor instalatii de foraj si de asistenta tehinica in Republica Populara Coreeana, India, Republica Democrata Germania si Republica Bangladesh".

R.I. plecase in Bangladesh, intre 13 februarie si 21 iunie 1985, potrivit notei de Securitate, "pentru remedierea unor defectiuni la o instalatie de foraj F400- 4DH, livrata de Intreprinderea 1 Mai Ploiesti. Pe timpul cat a stat in aceasta tara, a primit o diurna in valoarea totala de 1280 dolari americani, din care a cumparat diferite marfuri provenienta straina (bijuterii, aparatura electronica, obiecte de imbracaminte, tigari si bauturi fine, sapunuri, cafea naturala si 256 de stilouri chinezesti obisnuite), ce au costat 1095 dolari".

Seful Securitatii judetene Prahova, colonelul Pescaru Ilie, scrie in nota ca inginerul ii fabricase o valiza speciala pentru a introduce bunuri, iar pentru stilourile chinezesti, isi confectionase un fund dublu la valiza. "Intrucat numarul de 256 de stilouri chinezesti creea suspiciuni cu privire la scopul in care au fost procurate si pentru a nu fi descoperite de organele vamale din Republica Bangladesh si din celelalte state pe unde a tranzitat la intoarcerea catre patrie, cat si de catre organele vamale romanesti, R.I. si-a amenajat special o valiza, careia i-a aplicat un fund dublu, unde a ascuns toate stilourile".

Inginerul R.I. a intrat in tara pe la Punctul de Control si trecere a frontierei Otopeni unde a fost gasit cu stilourile chinezesti. In nota nu se precizeaza cum a fost descoperit, insa se precizeaza ca acesta a omis sa declare ce marfuri aduce din strainatate pentru a fi vamuite. "Cu toate acestea, la controlul vamal executat la intrarea in tara prin Punctul de control si trecere a frontierei Otopeni i s-au descoperit cele 256 de stilouri ascunse in valiza, dupa ce in prealabil i s-a cerut sa declare marfurile aduse din strainatate pentru a fi vamuite. Dat fiind faptul ca R.I. a ascuns stilourile si nu le-a declarat din proprie initiativa la vama, acestea au fost confiscate, fiind evaluate la suma de 44800 lei. De asemenea, i s-a aplicat o amenda contraventionala de 6000 de lei".

Mai mult, nota de Securitate precizeaza ca inginerul risca ca prin fapta sa sa fie "compromis sau corupt" de autoritatile straine. "Prin fapta sa, R.I. s-a expus riscului de a fi descoperit, cercetat si sanctionat de catre autoritatile din Republica Bangladesh si din statele pe care le-a tranzitat, situatie in care nu ar fi mai primit viza de intrare in tarile respective si ar fi oferit posibilitatea sa se comenteze negativ la adresa specialistilor romani care acorda asistenta tehnica. Totodata, ar fi oferit prilejul organelor de politie straine sa actioneze pentru compromiterea ori coruperea lui".

Securitatea nu lasa nimic la intamplare in ceea ce ii priveste pe cetatenii romani, simpli sau avand functii in diverse institutii, care plecau in interes de serviciu in strainatate. Controlul era foarte strict, iar "prelucrarea" acestora era un aspect al muncii de Securitate extrem de important. Atat pentru strangerea de informatii, reintorsi in tara acestia erau obligati sa declare detaliile sederii, dar si pentru ca toti cei care plecau din tara "trebuiau" sa se intoarca. Securitatea tinea o evidenta clara a celor care ieseau, a celor care refuzau sa se intoarca. Retelele informative lucrau si in afara tarii.

In document se precizeaza ca inginerul fusese pregatit "contrainformativ" asupra comportamentului pe care trebuia sa il aiba in strainitate. De mentionat ca la plecarea din tara, R.I. a fost instruit si pregatit "contrainformativ asupra comportarii pe care sa o aibe pe timpul sederii in strainatate si asupra obligatiei de a respecta, atat legile statului nostru, cat si ale tarilor in care se va deplasa. Ca urmare, am reanalizat situatia inginerului R.I. prin prisma faptei comise si a consecintelor care puteau decurge in cazul in care ar fi fost descoperit de autoritatile straine si au hotarat ca in mod preventiv organele de pasapoarte sa nu-i mai acorde viza de calatorie peste hotare".

Ceea ce se remarca din acest document, dincolo de povestea in sine, care astazi poate parea derizorie, este faptul ca Securitatea aloca resurse uriase de timp si de personal pentru a intocmi, raporta, supraveghea, controla orice "deviatie". "Comertul clandestin", in fapt, era o forma de supravietuire intr-o tara falimentara economic, cu o politica economica care a dezechilibrat profund Romania, Nicolae Ceausescu supunandu-si cetatenii unui trai de subzistenta, lipsiti de drepturi civile fundamentale.

Nu erau doar "stilourile chinezesti", "bauturile fine" sau tigarile, vorbim despre lipsa de medicamente din farmacii, de precaritatea serviciilor medicale, lipsa de vata medicinala, de frigul din case, fara apa calda, economia drastica la energia electrica, lipsa de informatie, anularea unor drepturi precum libera circulatie, intruziunea in viata privata a persoanei, teribilul Decret 770 din 1966 care interzicea avortul, lasand pana in 1989, 10.000 de victime. Inginerul R.I. s-a ales cu confiscarea cleor 256 de stilouri, cu o amenda de 6000 lei, si interzicerea de a mai iesi din tara. Una dintre istoriile personale ale unui timp pe care nu trebuie sa il uitam.